Înlocuitorul

56 7 7
                                    

Eram în clădirea de sticlă din centrul orașului. Urcam cu greu scările,în timp ce mă țineam puternic de bara din metal. Tresar cand aud soneria telefonului și caut repede în geantă. Da,ca de obicei,mă suna cineva cu număr ascuns. Am închis și am continuat să urc. Am ajuns în fața unei uși mari și am ciocanit ușor. Am zâmbit  când am văzut o domnișoară ( sau doamnă ) blondă,frumos aranjată,care mi-a făcut semn sa intru. Am pășit ușor înauntru și mi-am dat geanta jos de pe umăr.
- Puteți lua loc aici. ( îmi arată un scaun,iar eu mă conformez și mă așez ) o să mai dureze puțin pănă vine domnul Watson. Mi-a spus că este intr-o ședință și.. ( o întrerup când îi aud numele "domnului" )
- Cred că este o greșeala.. eu trebuia sa ma întâlnesc cu.. ( mă întrerupe și ea când mă vede confuză )
- Da,cu domnul Dolley. Din păcate,acesta a suferit un accident de curând și este în recuperare. Dar bucurați-vă ca are înlocuitor. ( se oprește brusc,chiar dacă fața ei exprima o continuare a dialogului și iese din birou )

Îmi deschid telefonul și îi dau mesaj lui  Jennifer,prietena mea cea mai bună. Wow,când zic asta mă gândesc la fetițele de 11-12 ani care au o "bff" sau "cmbp".
Cineva îmi intrerupe gândurile când apasă clanța ușii,iar eu reacționez repede și îmi bag telefonul în geantă în timp ce mă ridic. Ochii mei admiră un băiat înalt,cu părul șaten și ușor ciufulit. În timp ce ochii mei aproape că "plângeau de fericire",ochii lui verzi îmi fixeaza parcă tot corpul și apoi trece pe lângă mine zicând:
- Îmi pare rău ca m-am lăsat asteptat. ( se așază pe scaunul din fața mea și pune picioarele pe masă ) deci,să văd actele și îți dau să citești contractul.
Am rămas puțin surprinsă,de aceea am și reacționat mai greu,dar am reușit să scot actele din geantă. El mi-a întins contractul și am început amândoi să citim,el cu voce tare,eu în gând,abia reușind să mă concentrez.
După ce a terminat de citi,a stat să mă priveasca zâmbit scurt.
- Am câteva întrebari.. ( zic eu cu o voce joasă )
- Te ascult. ( își dă picioarele de pe masă )
Aleluia,mă simt mai confortabil acum,îmi zic eu în gând și apoi îl întreb:
- În contract scrie că am semnăm  pentru 2 ani. Dacă în acest timp nu o să scriu nimic?
Îmi aruncă o privire încruntată și îmi răspunde :
- Păpușico,zâno,regino,sau cum vrei tu să-ți spun. ( zâmbeste larg,iar eu mă uit serioasă la el ) ok,nu-ți place. Deci,draga mea Vanessa, ( zâmbeste superior să-mi arate că mi-a reținut numele ) aici e chestia de afacere. Tu semnezi,eu te ajut să scrii și să ai la fel de bine vândute cărțile ca și până acum. ( apoi începe să-mi înșire toaaate avantajele semnării contractul pentru a mă convinge )

Când sunt hotărâtă,iau pixul și semnez cele 2 exemplare ale contractului.
El zâmbea.. dar zâmbea diferit. Oare sunt îndrăgostită de el si de aia am semnat așa de repede? Sau oare e ceea ce caut pentru viitorul carierei mele?
Gândurile îmi sunt întrerupte din nou de el,care se duce spre ușă.
- Acum poți să pleci,te caut eu. ( iese din birou și mă lasă cu ochii in soare .. ce a fost asta )

După câteva minute,ies și eu din birou și de data asta iau liftul. Aud un zgomot puternic și observ că se blocase.. minunat.


Deci,asta este prima mea poveste și vreau să știu daca să o continui. M-ar ajuta pentru început o părere/sfat . Mulțumesc mult.
Peace! ❤️😊

În căutarea luiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum