Capitolul 1

53 7 3
                                    

- Eleanor! Aud vocea mamei care ma cheama jos.

- Imediat. Ii spun dandu-ma jos din pat. Astazi este ultima saptamana de liceu. Nu imi vine sa cred cat de repede a trecut timpul. Ma imbrac cat pot de repede intr-o pereche de blugi albastri si o camasa alba simpla. Imi prind parul intr-un coc lejer si imi iau in picioare tenesii mei negri proaspat spalati. Imi iau geanta de pe pat si ies pe usa camerei mele, coborand la masa. 

- Neata, scumpo! Imi spune mama si ma saruta dulce pe frunte.

- Neata. Ii raspund inapoi si un zambet imi apare pe fata. Ii sunt recunoscatoare mamei mele pentru ca mi-a facut clatitele mele englezesti preferate cu ciocolata. 

- Vrei sa te duc eu la scoala, scumpo?

- Ce?! Nu, evident, mama. Ma intalnesc cu Sophia la cafenea.

- Ok. Atunci bafta la scoala.

- Mersi. Spun in timp ce ies pe usa. Drumul pana la cafeneaua unde trebuie sa ma intalnesc cu Sophia nu e foarte lung, asa ca ajung repede si o vad pe prietena mea asteptandu-ma la o masa din spatele cafenelei.

- Hei! Ii spun si ma asez pe scaunul din fata ei.

- Hei, Elly. Spune in timp ce isi arata zambetul incantator. Este atat de frumoasa, cu parul violet lasat pe spate si cu ochii ei caprui. 

- Ti-am comandat deja un capuccino asa cum iti place tie. Spune vesela.

- Oh, mersi mult. Ii raspund recunoscatoare.

Minutele trec repede stand cu prietena mea cea mai buna de vorba. Iesim in sfarsit din cafeneaua mica, dar atragatoare si ne indreptam spre liceu. 

- Mh..heii, Eleanor! Spune o voce, iar eu ma intorc imediat. E Liam, fratele lui Dennise. E ultima persoana cu care ma asteptam sa ma intalnesc acum.

- Oh, hei. Liam! Ii raspund confuza.

-  Eu o sa va las. Imi..imi incepe ora de...romana. Spune Sophia chicotind si se indeparteaza de noi.

-  Nu, stai, Sophia! Nu pleca! Tip, dar ea deja intra in liceu.

- O. Scuze daca te-am deranjat.

- Nu, deloc. Dar chiar nu e momentul potrivit sa vorbim. Ma grabesc. Ne vedem altadata. Stiu ca am fost nepoliticoasa, dar nu il suport deloc pe acest tip, care in ciuda faptului ca e fratele prietenei mele, se da la mine de fiecare data cand ma vede.

Ma grabesc spre sala de sport, pentru a nu intarzia la ora " viperei " afurisite. Intru in vestiar si ma schimb repede, dar spre dezavantajul meu, ora a inceput deja. Intru in sala imensa, iar profesoara striga din cealalta parte a salii de sport, vocea ei rasunand tare si clar:

- Domnisoara Brown, de ce ai intarziat la ora mea?!? Spune nervoasa. 

- Ma scuzati, dar a trebuit sa vin pe jos pentru ca am pierdut autobuzul. Mint.

- A, da? Ok, pai atunci o sa pierzi si un 10. Ia loc pe banca, iar altadata nu mai intarzia! Tipa.

Dau din cap aprobator, dar mintea mea nu se poate abtine sa nu o injure. Pe tot parcursul orei, profesoara tipa la toti colegii mei, eu amuzandu-ma pe seama lor. In sfarsit ora se termina si nu mai trebuie sa aud vocea de vipera a profesoarei de sport. O urasc. Dar am noroc ca mai trebuie sa o suport doar o saptamana.

Ies din sala de sport, si ma indrept spre intrarea liceului. O zaresc pe Sophia stand pe scena din fata liceului. 

- Asta a fost cea mai plictisitoare ora de pana acum! Tip si imi ridic mainile in aer, iar ea tresare la auzul vocii mele. Nu se astepta sa apar asa dintr-o data.

- Scuze, te-am speriat? Rad.

- Da, bineinteles! Ce naiba ai?

- Nimic, doar ca m-am certat cu profesoara aia ridicola. Ii spun iar ea incepe sa rada.

- Te inteleg..Imi spune cu vocea ei calma, care ma linisteste.




Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Aug 20, 2015 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

After DarkUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum