Păi da cu o așa nevastă?
Cum dracu nu fug de-acasă?
Nu-mi gătește, nici nu-mi spală,
Gunoiu-i de-un metru,
Mai bine mă duc în centru.
La o crâșmă colo-n vale,
Unde-mi nu-mi apare-n cale
Fața ei schimonosită,
I-am promis, o trec prin sită.
Agale, îmi fac eu drum,
La crâșma colo din crâng,
Țuica să o dau pe gât
Și să dau un pic din rât.
Căci aici miroase bine,
Nu ca acas' la mine.
Unde mândra mea femeie,
Se stropește cu-un rahat,
De parfum îmbietor,
Doamne, jur că o omor!
Da' nu vreu eu la pârnaie,
Acolo cântă lumea la naie,
Și e frig, întunecat,
Nu, nu, nu-i dau în cap!
Că oricum e prea frezat.
Își dă-ntr-una c-un rahat,
Ce rezistă zi și noapte,
La ocară, vânt sau ploi,
Nici toporu' n-o urnește.
Mi-am zis că o duc la oi,
Se aseamănă de mori.
Frică mi-e, un pic așa,
Pentru oi, nu pentru ea.
Că poate îi dă prin cap,
Să le facă un make-up.
Lasă-mă să-mi termin țuica,
Că m-așteaptă aghiuța!
