- Joshua! Joshua! Unde Dumnezeule e omul asta?! urla căpitanul. Să-l caute cineva! Mai sunt 5 minute pana la plecare. Dați alarma! Toata lumea sa îl caute pe Joshua. Dacă nu ajunge la timp vom muri cu toții.
- Imediat domnule. Soldat, da alarma!
Alarma a fost data. Clădirea era un haos. Toată lumea îl cauta pe Joshua. Căpitanul însă era cel mai îngrijorat. Dacă nu ajungea la timp, totul se ducea naibii. Se uită la ceas. Încă 4 minute.
In tot acest timp, Joshua era la baie, cu căștile in ureche și volumul la maxim. Asa se liniștea el. Căștile le-a primit de la tatăl sau în anul 2121. Acum 2 ani pe scurt. Pana la urma se gândi sa își dea căștile jos. Auzi alarma,si disperat se uita la ceas. Încă 3 minute pana la plecare. Ieși ca din pușcă din baie direct în camera sa, se îmbrăcă, își lua arma și fugi spre comandant.
- Aici erai. În numele lui Dumnezeu pe unde umbli?
- Știți ma plimbam și eu, spuse cu un zâmbet pe buze și verificandu-si buzunarul pentru a vedea dacă mai are căștile. Eram pe drum când..
- Acum nu mai contează. Ești pregătit?
- Da domnule!
- Foarte bine. Caporal, deschide portalul.
Deodată se auzi o explozie. Nu era o bomba, era portalul. O bula imensa, albastra se deschise în fata lui Joshua. Acesta se uita în dreapta, spre comandant. Acesta era de mult plecat, în spatele unor uși groase de 2 metri. Lângă el se afla un dispozitiv, numit Nest. Acesta ii permitea sa vadă unde se afla, și ii oferea date despre vietățile de lângă el, dacă sunt sau nu înarmate. Îl ridica încet, îl puse în buzunar și se întoarse spre uși. Încet, își puse ochelarii pe ochi și spuse, încrezător :I'll be back (ma voi întoarce). Prin aceste cuvinte căpitanul știa ca Joshua e pregătit sa intre în portal. Aceasta replica era favorita lui, deoarece era dintr-un film vechi despre calatoria in timp.În secunda următoare Joshua fugi spre portal. Odată ajuns în el bula se sparse și totul reveni la normal.
Joshua se trezi într-o casa abandonata. Afara ploua. Era noapte. Se ridica încet, și se duse la ușă. Puse urechea pe ușa și auzi de afara un tropot. Își dădu seama ca erau soldați, din cauza ritmului. Pe fundal se auzeau și niște arme. Băgă mana în buzunar și scoase Nest-ul. Era în Berlin,în anul 1945. Afara erau 25 de oameni, înarmați pana în dinți. Se îndepărta de ușa și se așează pe un scaun, încet, pentru a nu face zgomot. Obiectivul era de a-l asasina pe unul cu mustață, brunet, numit Adolf Hitler. Singurul lucru care-l stia despre poziția lui era ca se afla într-un buncăr secret în afara Berlinului.
- Cum ar trebui sa găsesc un buncăr făcut întocmai pentru a nu fi găsit. Doar nu l-au numit secret, asa de flori de cuc.
Își puse aparatul pe mana, în forma de ceas, și își scoase arma. Era un pistol Fritzcher de ultima generație. Făcut pentru a nu fi detectat și auzit. Viteza glonțul era de 1456 metri pe secunda. Pe scurt, foarte rapid. Avea un laser incorporat, făcut cu scopul de a nu rata ținta. Daca trageai pe lângă, laserul corecta traiectoria glonțului, ținta fiind totuși lovita. În buzunar mai găsi o emblema pe care o puse pe cămașă. Avea o forma ciudata, parca fusese proiectate de un copil de 3 ani. Se uita pe aparat și află că e emblema nazistilor și se numea zvastica.
- Zva ce? Pentru Dumnezeu, germanii ăștia ar trebuie să-și mai pună copiii la citit. Pre multe cuvinte create.
Spunând acestea,Joshua se ridica de pe scaun hotărât și se îndrepta spre ușa.
- Și totuși în fata sunt 25 de soldați... Probabil ca exista și o ușă care duce în spatele casei. Nu as vrea sa atrag atenția.
