Mii de ganduri

42 7 0
                                    

Intr-o dimineața , cand coboram scarile , il vad pe baiatul acela in living .
Am inceput sa tremur toata de emotii , si ma intrebam oare ce cauta in casa .

- Hei straine ! Ii zic eu zambind

El se uita uimit la mine , si pentru cateva momente nu zicea nimic

- Hei , imi face placere sa te revad !
- Si mie crede-ma , imi pare rau pentru ca m-am comportat urat cu tine in ziua aia dar sunt foarte stresata , iar la nervi nu gadesc ce spun . Poti sa ma ierti ?
- Nu ai de ce sa iti ceri iertare , esti o fata perfecta , si te inteleg !

M-am dus la el , si l-am luat in brate .
Nu m-am simtit niciodata mai bine , decat in bratele lui , as fi vrut sa nu ii mai dau drumul niciodata . Simteam ca el este acel baiat de care am eu nevoie pentru tot restul vieti mele .

Deodata , intra tata brusc , si strica tot ..

- Denisss ! Ce crezi ca faci tu cu fata mea ? Eu te-am primit in casa mea doar ca sa ma ajuti cu actele acelea , nu sa o iei tu pe fata mea in brate !
- Tata , tata , lasa-l , e vina mea ..
- Ema , nu vorbeam cu tine , tu sa taci cand vorbesc eu ! zise tata nervos

- Domnule , ma scuati , dar ati inteles totul gresit , eu cu Ema , suntem doar prieteni , atata tot .
- Ema du-te in camera ta , vreau sa vorbesc doar cu Denis acum .
Asa am si facut .

"- Uite Denis cum sta treaba , eu as zice sa stai departe de fata mea , altfel nu o sa mai calci in casa mea , eu fetei mele , ii vreau binele , e doar o simpla copila , are doar 15 ani , e prea mica ca sa aiba un iubit , ma intelegi ?
- Domnule , eu cu fata dumneavoastra suntem doar prieteni , nimic mai mult . Am observat ca va comportati foarte urat cu fata dumneavoastra , si nu ar fi trebuit sa reactionati asa .
- Deci ai inteles ? O lasi pe fata mea in pace , nu ai tu ce sa vorbesti cu fata mea !
- Da , domnule , am inteles . "

Mai tarziu , am iesit afara din camera mea

- Denisss ? Am strigat eu , dar nu am auzit nici un raspuns . De ce a plecat fara sa isi ia ramas bun ? Oare ce i-o fi zis tata ? De ce mereu vrea sa imi strice viata , si niciodata nu ma lasa sa fiu si eu fericita , de ce ?

Fara sa mai stau pe ganduri , m-am dus in locul acela in care ne intalnisem prima data , dar nu mai era acolo .

Parca eram disperata , nu mai stiam ce sa fac , era primul baiat de care chiar ma indragostisem cu adevarat ..

Cand am ajuns acasa , m-am dus si am cautat in agenda tatalui meu numarul de telefon lui Denis ..

Spre fericirea mea l-am gasit , si nu am ezitat sa nu ii trimit mesaj .

Me: Buna Denis , sunt Ema , vreau sa stii ca mi-a facut mare placere sa te cunosc , esti un baiat minunat , orice fata si-ar dori un baiat asa ca tine ..

Denis : Ema , lasa-ma in pace te rog , crede-ma , eu nu iti fac bine , eu nu sunt pentru tine !

Me: Nu pot sa te las in pace , nu vreau ! Nu vreau sa te pierd , simt ca tu esti acea persoana de care am nevoie !

Dupa ce i-am trimis acel mesaj , nu a mai raspuns . Oare am parut prea disperata ?
Oare nu trebuia sa ii spun acele cuvinte ?

Si , din nou am adormit cu alte intrebari in gand care incepusera sa ma framante in fiecare zi
..

Este atat de aiurea cand stai dupa o persoana careia nici macar nu ii pasa . E ca atunci cand alergi sa prinzi autobuzul , il vezi , vrei sa-l prinzi , alergi cu toata puterea , dai tot ce ai mai bun , obosesti , si cand te urci in el realizezi ca e prea aglomerat si ca mai bine il asteptai pe urmatorul ..

Acum , incep sa cred , ca am gresit cand i-am spus cuvintele acelea , mai bine taceam si gata , poate de aceea nu vorbeste cu mine , probabil ca am parut prea proasta , poate ca tata are dreptate cand ma face proasta , poate el chiar spune adevarul .

Daca lui Denis , chiar ii pasa de mine , ma va cauta , iar daca nu inseamna ca sunt un nimeni pentru el !

Eu nu stiu cum am putut sa ma indragoatesc de el , dar imi aduc aminte o vorba care mi-o zicea mama atunci cand era in viata "niciodata nu alegem de cine ne indragostim" .. Asa sa fie ?

Doamne , cat de mult imi doresc ca mama mea sa fie langa mine , stiu ca cer ceva imposibil , dar e singurul lucru pe care mi-l doresc in aces mement ! Vreau sa fie aici , sa ma ia in brate .. Sa o simt langa mine .. De ce a trebuit ca mama mea sa nu mai traiasca ? Nu era mai bine sa fie langa mine si tatal meu ? Cand eram mica , nu era seara , fara povestile ei , unele plictisitoate , altele chiar minunate .. Imi lipsesc acele vremuri ! Asi da orice ca sa o am pe mama mea langa mine macar o secunda !
Era singura persoana care ma intelegea , daca nu ar fi fost ea , eu nu as mai fi existat ! Ii multumec ca mi-a dat viata , o sa o iubesc pentru tot restul vieti mele !

Si iara mi-a revenit gandul la Denis .

De ce inca ma gandesc la el ? El nici macar nu se intreseaza de mine , cred ca , daca nu as mai trai , nici macar nu i-ar pasa , poate ca eu pentru el , inca sunt o straina , asa cum am fost prima data cand ne am intalnit . Eu nu cred ca isi da seama ca el pentru mine e totul , si nu exista zi in care sa nu ma gandesc la el ..
Cu ce i-am gresit asa mult , incat sa nu mai vorbeasca cu mine ?

Poate ca va veni si momentul in care eu o sa il uit si nu o sa ma mai gandesc la el , si cand o sa vrea sa se intoarca , va fi deja prea tarziu ..

Uff , doamne , cat de fraiera pot fi .. momentul acela ? .. Mementul acela nu o sa existe niciodata , dar eu mereu vise mari , care stiu ca nu o sa se indeplineasca niciodata , asa cum e si cu mama mea .
Nimeni nu o poate aduce inapoi ..

Mereu va trebui sa ma descarc numai peretilor , pentru ca doar ei sunt dispusi sa ma asculte , pentru ca tatal meu nu e capabil nici macar sa imi spuna un noapte buna .
De acum , nu mai am nici o asteptare de la el , m-am cam obisnuit sa tipe la mine , sa ma jigneasca ..
Dar , tot nu inteleg de ce m-a tinut langa el pana acum si nu m-a dus la orfelinat , daca tot nu este in stare sa ma creasca asa cum trebuie !
Poate ca asa nu l-as fi cunoscut nici pe Denis si poate ca viata mea ar fi fost mult mai frumoasa ! at timp o sa mai pot sta in casa asta ?
Cat timp o sa mai rezist ?
Pe zi ce trecea il intelegeam tot mai putin pe tata iar comportamentul lui era din ce in ce mai ciudat .Intr-un fel ma ingrijoram , iar in alt fel foarte speriata .. Daca o sa ma dea afara din casa ? Unde o sa ma duc ? Nu am pe nimeni . Ce as face daca s-ar intampla asta ? As deveni o fata a strazi , fara casa , fara familie ..
Dar ce s-o fi intamplat cu tatal meu ? De ce s-a schimbat asa mult dintr-o data ? Incep sa cred ca nu il mai cunosc , ca nu mai stiu nimic despre el , cum a fost cu Denis prima data .

Denis ? Of , nu iara el , nu mai vreau sa ii pronunt numele , ma doare atat de mult faptul ca nu mai vorbeste cu mine , stiind ca nu i-am facut nimic rau
.  

Cum am mai spus , nu am pe nimeni alaturi , mi-as dori mult sa am acea persoana careia sa ii fie teama sa ma piarda ..
Ehh , acum chiar cer imposibilul .
Acum chiar cred asta , adica ca e imposobil sa gasesc acea persoana , mai ales dupa tot ce s-a intamplat , dupa ce ca Denis m-a lasat balta fara sa imi spuna nimic , fara sa imi spuna cu ce i-am gresit , poate ca daca imi spunea imi indreptam greseala , pentru ca fiecare om greseste , nu e om care sa nu faca nici o greseala !

Si acum iara mi-a venit in gand o vorba pe care mi-o zicea mama : "din greseli se inavata" .

" Offf , mamaaaa , de ce m-ai lasat si tu , vreau sa fi langa mine mama , te iubesc mama mea , te iubesc ! " strigam eu cat puteam de tare uitandu-ma la lucrurile mamei mele si plangand .

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Aug 27, 2015 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Love that hurtsUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum