Be my shadow || HS & SG ||

Prefață.

Mi-am închis ochii oftând. Nu pot să cred că toate astea sunt reale. După atâta timp în care doar am sperat la asta, visul a devenit realitate. Exact ca într-un film cu final fericit.

- Sunteți gata, domnișoară Hadid? o aud pe asistenta mea Mia și tresar.

- Mhm, spun și mai arunc o privire scurtă spre reflexia mea din oglindă. Asta oare chiar sunt eu?

Am luat o gură mare de aer în piept și am ieșit din camera unde m-am pregătit o oră întreagă. Să o facem și pe asta, mi-am zis.

- Amélie, e aici? o privesc lung pe Mia și mă rezem de un scaun din fața cortinei.

- Cine? îmi răspunde încruntându-se.

- S-sora mea, spun bâlbâindu-mă.

Îmi era până că și mie greu să mă obișnuiesc cu chestia asta.

- Da, am văzut-o plimbându-se pe aici parcă, zice Mia aranjându-și părul lung și blond pe umeri.

- Oh Doamne, Harper arăți perfect, o aud țipând pe Xenia, stilista mea în spatele meu. Dacă m-ar lăsa și Amélie să o aranjez cât de cât, ar fi perfect, îmi spune ea dezamăgită.

- O știi pe Amélie, nu acceptă chestiile astea, spun dându-mi ochii peste cap.

- Mai ai 5 minute, spune Mia stresată uitându-se din secundă în secundă la ceasul de la mâna ei.

-   Calmează-te, râd și vin lângă ea, eu ar trebui să am emoții, nu tu, îi spun și îmi aranjez părul cârlionțat pe spate.

-   Ține ăsta, îmi întinde Michael microfonul, așezându-mi casca. Vino aici, îmi face semn spre un colț al camerei. Când auzi semnalul meu intri pe scenă exact cum ai repetat, da? spune el vizibil stresat.

-   Okay, spun și îi văd pe dansatori așezându-se în șir în spatele meu. Pregătiți? îi întreb mușcându-mi nervoasă buza.

-   Ca întotdeauna, îmi răspunde serioasă Katherine.

Mă uit lung la Michael așteptându-i semnalul. Îmi face cu ochiul iar în momentul ăla cortina din fața mea începe să se ridice.

Aud ritmul melodiei " Come and get it " și fac pași pe scenă.

Un zâmbet larg apare pe fața mea când aud acordurile melodiei și încep să fredonez versurile, tremurându-mi picioarele de emoții. Mă simțeam copleșită de mulțimea care îmi striga numele încontinuu.

Am oftat ușurată când am terminat și ultimele versuri de cântat iar dansatorii din balet s-au retras în backstage.

Aud un ropot de aplauze și înghit în sec. O observ pe Mia în mulțime făcându-mi semn că totul e ok.

-   Mulțumesc, New York! Ați fost un public genial, spun respirând greoi. Și acum, aș vrea să v-o prezint pe sora mea, Amélie.

Publicul din nou începe să aplaude iar Amélie urcă nepăsătoare pe scenă. Tipic ei.

Era îmbrăcată într-un top alb din dantelă, asortat cu un lănțișor auriu. Avea o jachetă neagră din piele, cu niște ținte argintii pe ea și o pereche de pantaloni albi, scurți.

Publicul se uită mirat la asemănarea izbitoare dintre noi iar eu o trag pe Amélie lângă mine. Îi prind palma în a mea și zâmbesc.

-    Ea e Amélie, sora mea geamănă. Mai bine zis, oaia neagră a familiei Hadid, spun și încep să râd alături de zecile de persoane aflate în fața scenei.

Amélie îmi smulge microfonul din mână și pufnește.

- Foarte amuzant, Harper, spune și își dă ochii peste cap vizibil enervată.

Măcar nu a zis nimic de rău.

Dau să îi iau microfonul din mână însă toată sala se întunecase. Toate luminile s-au stins dintr-o dată. Ce naiba, pană de curent fix acum?

- Harper! îi aud vocea lui Amélie între zecile de țipete din sală.

Simt o mână greoaie de bărbat pe șoldul meu și încep să mă zbat. Ce naiba se întâmplă? Încep să țip când mă simt târâtă de el.

- Dă-mi drumul! urlu continuând să mă zbat în brațele lui.

Nu distingeam nimic, nicio trăsătură de a lui. Scâncesc și îmi închid ochii când simt că sunt aruncată pe o banchetă. Îmi deschid speriată ochii, chiar dacă nu văd altceva decât întuneric.

- Ți-a fost dor de mine, iubire? aud o voce șoptindu-mi la ureche, trecându-mă toți fiorii pe moment.

Nu poate fi adevărat.