"Chris , imi poti aduce un pahar cu apa , te rog ?"
Ramasa singura in dormitorul martor acum si al inconstientei mele , simteam cum aerul devine din ce in ce mai greu de respirat .. Entuziazmul disparuse , la fel si demnitatea mea , dar de ce gandeam asta ?? Doar acceptasem , fara pic de retinere , ca o adevarata femeie lipsita de inhibitii , care nu isi dorea nimic altceva decat savoarea trupului unui adevarat barbat , unui adevarat barbat care doar asta putea oferii !
"Probabil acum ai nevoie de mult mai mult decat un simplu pahar cu apa !" .. spune Chris oferindu-mi paharul cu apa .
"Intr-adevar Chris , am nevoie sa tragi te rog draperiile pentru a-mi gasii hainele !".. ii raspund eu afisand o nemultumire si o oarecare dorinta de a pleca cat mai repede .
Cu o rapiditate iesita din comun , am incercat a ma imbraca , in acest timp Chris stand practic si doar ma privea , lucru ce ma enerva la maximum . Ma simteam penibil !
Nu ii pasa sub nici o forma faptul ca devenisem din ce in ce mai agitata , multumindu-se doar cu faptul ca in sfarsit profitase de prezenta mea . Practic in acel moment nu ma afecta dezinteresul lui Chris fata de stare mea , imi doream doar a ajunge acasa pentru a ma linistii si a calcula cu calmitate gravitatea situatie.
Dar ce mai era de gandit sau de calculat ??? Oare regretul isi va mai avea locul ?? Nu ! Bineinteles ca nu din momentul in care acceptasem si profitasem intr-un fel si eu de intensitatea momentului .
In sfarsit reusisem a ma imbraca , cu o rapiditate iesita din comun parasesc dormitorul lui Chris apoi apartamentul , acesta urmandu-ma in tacere .. Simteam ca lasasem ceva in urma , ca ramansese o parte din mine acolo , iar cealalta parte imi apasa pe umeri din ce in ce cu mai multa greutate si umilinta .
Ajunsi la scara blocului , fara a mai privii in spate , fara a incerca sa ii zaresc privirea si chipul care nu exprima altceva decat multumire si mandrie , ii spun ca nu mai este nevoie sa ma conduca pana la masina , ambii ezitand sa ne mai apropiem cu un sarut , multumindu-ne doar cu o simpla despartire bine definita de un simplu " la revedere " !
Desi imi impuneam a nu regreta , acest sentiment imi inunda gandurile facandu-ma sa cred ca eram o egoista , gandindu-ma doar la placerea fizica , uitand de sentimentul de regret ce urma a ma distruge .
