Voiam sa ma trezesc dimineata fara nicio grija, sa uit de ziua de ieri si sa-mi traiesc ziua de azi. Sa ma trezesc somnoroasa de catre mirosul cestii de cafea care se afla pe noptiera din lemn de nuc. Sa imi savurez cafeaua in patul dezorndonat si sa contemplez la ceea ce voi face azi. Pierzandu-ma ca de fiecare data in gandurile mele ce nu mai conteneau sa se opreasca, timpul zburand mai repede ca niciodata. Pentru ca mai apoi sa imi iau cartea preferata si sa merg sa ma asez sub umbra imensului stejar din curte pe care tata il sadise cu multi ani in urma.
Voiam sa ies pe strada seara si sa observ multimea de luminite ce facea sa straluceasca orasul care fara ele nu era la fel de animat.
Voiam sa ma plimb pe strazi intortochiate si sa uit unde ma aflu.
Voiam ca ziua sa merg sa culeg levantica inmiresmata.
Voiam sa stau pe veranda casei si sa le cant a lor mei la pian.
Voiam sa rad din toata inima si sa faca poze amuzante in momentele importante din viata si nu numai.
Dar cel mai mult voiam....ca TU sa fii acolo!
~Atat de multe voiam...~
CITEȘTI
~Gandurile sufletului~
ДуховныеGandurile mele, toate, dar absolut toate tin de sufletul meu, de cine sunt eu cu adevarat in spatele trupului meu efemer. Dar sufletul, sufletul e acea particica din mine care nu va muri niciodata, care orice s-ar intampla va regasi puterea de a iub...
