Olivia

Vestea cea rea

De dimineața uitasera de tot , au crezut ca totul a fost un vis . Cand de o data a sunat telefonul . Erik s-a dus sa răspundă , a văzut ca il suna doctorul si a răspuns speriat .
Er : Buna dimineața , ce sa întâmplat e totul bine ?
D : Este cat de cat bine , veste buna e ca sa trezit din coma , iar prietenul vostru e bine e sănătos tun a avut doar un mic soc . Dar vestile rele sunt ca Tatal fetiței a murit , iar EMI trebuie sa stea mult timp in spital pentru ca a avut răni grave si este si inca e speriata dar o sa își revina in timp .
Er : O doamne Tatal fetiței a murit ? Ce o sa se facă nu mai are nici o ruda in viata !
D : Nu stiu cred ca o sa o ducem la orfelinat nu stiu sigur .
Er : Offf , nu stiu cum sa ii spun e o fetița grozava nu merita asta !
D : Stiu dar nu avem ce sa facem .
Er : O sa găsesc eu o soluție , dar cu EMI cum rămâne cand putem sa o vizitam ?
D : Pai sunt niște ore între care puteți sa o vizitati , va trimit eu mesaj .
Er : Bine , multumesc va mai sun eu !
Închide telefonul suparat cand se aude : tra la la la la la la tra la la la la . Era Stefani fericita crezand ca totul e bine si ca Tatal ei nu a pati nimic pare ca a si uitat de toata intamplarea de ieri . Cand il vede pe Luck suparat supune puțin speriata :
S : Ce sa întâmplat ?
Luck stresat se uita cu o fata seriosa la ea de parca ar vrea sa ii spun ceva foarte incitant in cade o picatura de transpiratie , se uita in jos la ea si parca vede in acea picatura cum va suferi Stefeni , își imaginase ca ii va spune : " Deci m-ai mintit tot timpul , ai spus ca totul va fi bine cand de fapt el va muri , tu nu intelegi ce greu imi este fara nimeni , fara mama , bunic , bunica si acum si fara tata . Credema e oribil am trăit toata viata asa nu vreau sa trăiesc fara Tatal meu . E prea greu nu pot rezista asa !
Si vazando izbugnind in plâns .
El spune :
Er : Nu , nu pot face asta nu pot sa iti spun asta !
Si pleacă el serio si suparat .
S : Stai unde pleci ce sa imi spui ? Ce sa întâmplat ?
Fetița si-a dat seama despre ce e vorba si a căzut la pământ izbugnind in lacrimi . Încerca sa se aptina dar nu putea era prea dureros . Lacrimele ei calde cadeau pe podeaua rece si dintr-o data parca totul s-a intristat . Stefeni plangea fără oprire sita ca viața este dura dar nu ii venea sa creadă ca i s-a întâmpla așa ceva . Atunci singurul lucru pe care vroia sa îl facă era sa se asigure ca Tatal ei este mort . Încet sa ridicat tremurandui picioarele a plecat spre Erik încerca sa se minta ca totul e bine . Când mergea de tristete a căzut din picioare , sa auzit un poc . Atunci Olivia a auzit si a mers alergand spre locul de unde s-a auzit zgomotul . A văzut-o pe Stefeni pe jos plangand . S-a speriat parca i-a înghețat inima . A alergat spre ea , a ridicat-o incetisor si a întrebat-o :
O : Ce s-a întâmplat ? De ce erai pe jos si de ce plângi ?
S : Pentru ca ... ! Si după a început sa planga in hohote .
O : Nu , nu pot sa cred asta ! Trebuie sa mergem la Erik sa îl întrebăm !
S: Asta vroiam sa fac . Dar am căzut pentruca sunt foarte suparata si nu mai pot face nici un pas .
O : Offf , nu te epuiza îl chiemam pe Erik aici ! Poți sa stai puțin aici singura ?
S : Da , o sa încerc nu îți fa griji .
Olivia plecase in bucătărie la Erik , a intrat si când la văzut si pe el trist si-a dat seama ca nu mai este nimic de făcut dar totuși i-a spus :
O : Erik , te rog frumos sa vi cu mine pana in sufragerie la Stefeni .
Erik nu a spus nimic si a luat-o inainte trist . Amnadoi au ajuns la Stefeni . Olivia a luat-o in brate si a asteptat sa spuna ceva .
Stefeni cu ochisori ei mici albastrui spre alb inlacrimati l-a privit pe Erik fix in ochi si a spus :
S : Tata a murit ?
Erik auzind intrebarea s-a speriat . L-a luat tranaspiratile , nu stia ce sa spuna . Se blocase . Ii evita vrivirea
si spune :
Er : Nu !