Ce faci, fata draga?! Iar te-ai indragostit?

Surpriza

Devenise parte din rutina sa vorbim prin mesaje. Deja stiam totul unul despre celalalt. Parintii mei il cunosteau pe "noul vecin" dinainte sa ne cunoastem noi doi, fiindca avusesera cateva afaceri impreuna. Ne vedeam aproape zilnic, cel putin din intamplare. Il vedeam de la balcon cum intra pe strada si in curtea lui cu porti imense.
In iunie si iulie am vorbit non-stop. Ma suparam pe el daca nu imi dadea mesaj seara de noapte buna, si el pe mine daca nu ii dadeam mesaj dimineata.
Suntem ca un cuplu. Dar nu am iesit niciodata la o intalnire. Dar oricum, i-am invatat programul. Stiu unde este mereu, si tot ce face.
In tot acest timp ne-am dat seama ca mai mult de o prietenie foarte apropiata nu poate functiona intre noi.
Poate ca si varsta lui, 26 de ani il face mai retinut. Dar nu ma deranjeaza. Oricum nu eram gata de o relatie serioasa.

Imediat dupa ce am terminat scoala, am plecat 3 zile la o cabana la munte. L-am anuntat pe Robert din timp, si i-am spus ca nu voi avea semnal. I-am aratat pe internet cabana, si mi-a spus ca o stie si a mai fost si el cu mai multi ani in urma in aceeasi zona.
Drumul a durat doua ore, dar nu s-a simtit. Fiind cu mai multe rude in masina cu prieteni de ai lor, am glumit si cantat tot timpul. Parintii mei, si surioara mea, Bella, au mers cu masina noastra.
La cabana am dat peste alte persoane, cunoscuti de ai rudelor mele. Ne-am ales camerele, fiind o cabana mare, iar noi in jur de 20 de persoane, am putut sa stam unde vrem, fiindca un unchi inchiriase toata cabana.
Mi-am ales o camera singura, la parter. Obisnuiesc sa adorm greu, si in caz de vreau sa mai ies in curtea cabanei, sa nu ma auda nimeni.
Seara, am coborat la masa.
Lume noua, necunoscuta. Spre surprinderea mea, toti erau din acelasi oras ca si mine. Ei ma cunosteau, dar eu nu ii mai vazusem in viata mea.
Ne-am asezat toti la masa. I-am analizat pe toti. Doar eu si Bella eram din categoria tineret, restul doar adulti.
Terminam de mancat, si ma ofer sa strang masa singura. Le-am spus sa iasa afara, fiindca era concediul lor pana la urma. Strang resturile, cand aud o voce cunoscuta: "Lasa-mi si mie ceva sa mananc"
Am tresarit, si aprope ca am scapat mancarea din mana. Incep sa tremur de emotii, si sa simt parfumul acela care mi-a sucit mintea.
Se apropie de mine, si ma pupa pe umar.
Robert: Mai, dar ce vecina harnicuta am!
Alta voce de baiat: Pacat ca iti e doar vecina! Arata bine.
Ma intorc, si vad in spatele lui Robert, un tip. Probabil mai tanar decat el.
Eu: Ce se intampla aici?
Robert: Ti-am spus ca stiu cabana, si m-am gandit sa iti fac o surpriza. A, da! El e Dumi, varul meu, si proprietarul cabanei.
M-am inrosit toata. Nu stiam cum sa reactionez. Daca cei de afara ar intra acum, ce ar crede?
Le zambesc.
Dumi- putin mai scund decat Robert. Brunet, ochi negrii. Cred ca nu am vazut in viata mea asa ochi, care sa te patrunda dintr-o singura privire, si sa te intimideze.
Eu: Ce vrei sa mananci?
Robert: Ce vrei tu.
Ii duc un platou cu legume, salam, branzeturi si paine.
Dumi: E buna de sotie. Poate te pastrez pe aici.
Robert se uita la el si ii face un semn pe sub masa.
Dumi: Hoo! N-am stiut ca e iubita ta! Ma scuzi papusa. Eu ies afara. Daca ai nevoie de ceva diseara, ma gasesti la dormitorul 1.