Parabatai

98 8 0
                                    

-Poate ca au dreptate Diana.a zis Dylan si eu am trantit pumnul de masa.
-Refa fraza vanatorule.marai eu
-Diana....
-Care este codul!ACUM!!
-Nous chassons ceux qui nous chassent...murmura el si eu il iau de umeri.
-Prima regula invatata la scoala.ii zic
-Niciodata sa nu renunti la o misiune.Indiferent de cat de crud trebuie sa fii.Apara-ti semenii.Apara oamenii.Chiar dca inseamna sa te risti pe tine insuti.spune el si se uita la mine zambind.Ii raspund la zambet.
-Nu credeam ca voi spune asta cuiva pana acum...spun eu si scot cutitul
-Ichioch alvez fara parabatai.spun si ma tai apoi Dylan isi scoate cutitul.
-Achrat astev fara parabatai.spune si ne taiem pe palme apoi unim sangele si Dylan toarna un praf argi tiu peste ele.Acesta se impregneaza cu sangele si devine auriu.
-Ce nai...zice Xander dar il opreste o lumina puternica.Acum palmele noastre erau vindecate si pe ele erau niste semne.Pe a mea luna si pe a lui soarele.Insemna ca eu voi lucra mai bine noaptea si el ziua ceea ce deja se intampla.Eram parabatai acum.
-Ce ati facut?ma i treaba tatal lui Xander.
-Un ritual sacru al vanatorilor.Am devenit parabatai.Frati care se ajuta in orice si mereu.Daca unul moare celalalt trece prin chinuri nemarginite.
Xander s-a intunecat la fata dar i-am zambit usor.
-Nu ne dam batuti.Niciodata.Plecati daca doriti.Noi ramanem.Misiunea e misiune.a zis Dylan si tatal lui Xander a oftat.
-O singura data am mai vazut asta.La Lily...si James Hammington...a zis el si eu si Dylan ne-am intunecat la fata.
Mama...tata...
-Ce se intampla?ma intreaba Xander si pe mine si pe Dylan.
-Tata...am zis eu
-Mama...a zis Dylan si eu m-am uitat la el.
-Poftim?il intreb si el zambeste trist.
-Surpriza...imi zice el si eu raman stana de piatra
***
-Tu esti...fratele meu?il intreb si el da din cap aprobator
-Dar...Cum?il intreb.
-Mama si tata ti-au sters memoria intr-o zi.Niciodata nu am aflat de ce.zice el si are o expresie ca si cum l-ar durea.
-E...ok...spun eu uitandu-ma in jos.Inca eram cu toti in incapere.
-Ce inseamna acea fraza de mai devreme?ne intreaba un lup batran.
-Vanam...pe acei ce ne vaneaza.spun si ma uit la el dupa care ma uit la Dylan
-Daca vrei ceva sigur schimbati ultimul nume....zice el si batem palma.
Ies afara si vad ca e noapte.Ma duc in casa si imi iau costumul.Pun masca si iau arme.Ies din nou afaa sa verific daca e cineva prin preajma.Toata lumea era in casa.M-am uitat in sus sa vad ca Eram dedesubtul dormitorului lui Xander.Se uita in jos la mine.M-am uitat in stanga si in dreapta dupa care am inceput sa ma catar.Mi se pare mie sau asta ar trebui sa fie invers?Nu el ar trebui sa se catere pentru mine?Cred ca nu.
-Ce faci aici?ma intreaba el
-Patrula de noapte.La 4 intra ai vostrii.ii explic si el da din cap.
-Ies si eu acum...zice el dar il opresc.
-Nu...o sa ma ingreunezi.Stai in casa Xander..Ma descurc...ii zic eu si el ii dau un sarut scurt pe obraz.
-Serios?ma intreaba el si imi mangaie obrazul iar eu rad.Vreau sa il sarut...oare el vrea asta?Am nevoie de asta..Am nevo....n-am apucat sa imi termin gandurile si el m-a sarutat.Avea buzele moinsi dulci.Se potriveau perfect de ale mele.
Ne-am dezlipit unul de altul si eu m-am ridicat usor.
-Sa stii ca eu...chiar daca ai zis sa mai astept...te iubesc Diana...imi zice el si eu ma uit la el...inca nu e timpul.Ii zambesc si imi pun masca.Aud ceva usor de prin padure.Ma uit cu coada ochiului.Nu vad nimic.Ma uit la Xander si ii spun sa inchide lumina si sa taca din gura.El a facut exact ce i-am zis si eu m-am intors.
Ma uitam in departare si erau doi lupi.
-Stai in casa.Orice ar fii.ii spun eu serioasa.El se uita la mine neincrezator dar i-am zambit si mi-am scos armele de la spate si am sarit.Am alergat spre lupi.
-Transformati-va!spun eu si ei isi lasa capurile in jos si se transforma.
-Pe bune!?UN SINGUR LUCRU CER!!!UNUL!!!tip si ma duc spre cealalta parte a casei spre Dylan.
***
-Trebuia sa iti tii oamenii in casa!!Am cerut un singur lucru si ma astept sa le respecti.Orice lupde afara intre orele 19 si 5 dimineata poate fii executat.Ati avut noroc ca m-am oprit!tip eu si ies din camera.
Ma duc in sala de antrenamente si gasesc un instructor si cativa luptatori.
S-a uitat la mine si a dat din cap stiind de ce sunt acolo si a trecut in randul luptatorilor.
-Aratati ce stiti.spun eu si ei incep sa arunce cu pumni si picioare.Aveau miscari bune.Erau puternici.Instructorul era destul de bun.Am dat din cap aprobator si Dylan a intrat in sala.
-Hey Di.zice el si se uita la ei.
-Se descurca bine.zic eu si el da din cap
-Ar trebui sa ajutam si noi?intreaba el si eu ma pun in pozitie de lupta.El zambeste si da din cap.
Ne asezam in pozitii de lupta si varcolacii se uita la noi.Incepem sa ne luptam puternic
(Aici puteti sa va imaginati voi pentru ca eu nu pot sa explic lupta lor)

Dupa ce am terminat amandoi eram putin transpirati.Am zambit si l-am luat in brate dupa care am oftat.
-Semeni atat de mult cu tata...zic eu si el rade si ma strange si mai tare.
-Si tu cu mama...zice el si ne i toarcem spre lupi.
-Sunteti antrenati perfect.Dar...inca nu puteti sa stati cu noi noaptea.le spun eu si ei dau din cap.
-Pana la lupta continuati sa va antrenati cat mai mult.Zilnic.zice Dylan si ei ne zambesc dupa care noi iesim din sala.

Devil's HunterUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum