Cap.2- intoarcerea

38 0 0
                                    

Trecuse deja trei zile ,de la intamplare tot regatul era in alerta fiindca nu stiam ce va urma dupa acel mesaj ,in tot castelul sa intarit garda mai ales ca acuma oriunde merg am doi gardieni langa mine si unu dintre ei e Nic sincer vorbind mie frica nustiu ce sa fac stateam in camera in pat gandinduma ce trebuite sa fac...cand deodata bate la usa
-intra ! Am spus eu
-hei! Cum esti?
-mai bine de atat nu se putea am zis eu era Nic
Intra nu sta la usa am zis o intrat so asezat langa mine
-Nuti fa griji Eli o sa fie bine esti puternica in plus poate o fost doar o farsa spuse el incercand sa ma linisteasca
-O farsaa!!! Nic mie nu mi se pare sa fie o farsa serios vorbind cine ar fi facut asta spune-mi si mie? Plus ca la mine la usa si in ,tot castelul mereu e plin de gardieni am raspuns eu Nic Ofta si ma luase in brate
- Am zis si o repet esti puternica o sa fie bine ai sa vezi
- poate ai dreptate !Nic se ridica din pat si dadu sa iese pe usa
-hei Nic!
- da?
- imi pare rau ca am urlat asa...
-nui nimic si zambi
Se lasa seara mam pregatit sa ma pun in pat,era liniste totala in tot castelul afara incepu sa ploua mam pus in pat nu puteam dormi inca ma gandeam la ce scria pe perete uare ce va urma? ce va fi de facut ? Cand deodata se auzi niste urlete pe holul meu mam ridicat din pat speriata cu gandul de a iesi sa, verific ce se intampla am deschis usa pe tot peretele era plin de sange iar unul din gardieni era pe jos plin de sange am verificat sa vad daca mai traieste era mort atunci mi so facut si mai frica dar nu, mam dat inapoi am continuat sa merg pe hol mam luat dupa urmele de sange am ajuns in capatul holului era un geam urias cand o fulgerat am vazut o persoana sau mai bine zis un monstru...era cu celalant gardian pana sa imi zica ceva il omorase il dadu deoparte si se apropia de mine cu cat se apropia cu atata ma indepartam eu
-cine esti ? Si ce vrei de la noi?
- RAZBUNARE!!!
Atunci miam dat seama era un strigoi era destul de nervos se pare avea parul negru scurt putin palid ochii rosi de nervi coltii pe afara plin de sange...
-printesa Elizabet Vithani nu vei scapa asa usor spuse pe un ton infricosator si fara sa-mi dau seama disparuse dar ramase rasul acela ca un ecou .
- printesa!!!
Ma intorsesem era Nic cu inca trei gardieni
- sunteti teafara printesa ?
- da is inregula vreau sa merg n camera mea va rog
Nimeni nu a mai spus nimic

coltii iubiriUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum