Vecinul de alaturi

1K 65 15
                                    

Urc la etaj si intru in apartament cu pisoiul in brate, insa cand sa ii dau drumul acesta sare si o ia la goana prin toata casa pana nu il mai vad

Ma schimb de haine imbracadu-ma cu un pulover impletit, caramiziu, lung pana sub sezut si o pereche de colanti negri.

E atat de liniste, doar un ceas se aude ticaind dintr-o cutie.

Ies pe balcon si vad o umbra mica prin geamul despartitor dintre balconul meu si al vecinului. Era pisoiul primit.

"EEEK! Cred ca am dat de necaz!" imi amintesc cat de furios era vecinul mai devreme si mi-l imaginam sufland flacari pe gura.

"KYAAAAA!" se aude din camera vecinului. Un fior rece imi trece pe sira spinarii. Alerg repede spre usa, ma incalt si o deschid.

Bat la camera vecina si astept sa mi se deschida. Un baiat, cam de aceeasi statura cu a mea, se uita cu o fata crispata la mine. Parul ii e negru, specific japonezilor, insa nici el nu e japonez spre surprinderea mea

"IMI CER MII DE SCUZE! Pisoiul meu a intrat la dumneavoastra in apartament!" ma aplec formand un unghi de nouzeci de grade.

"Tch! Da..." se da la oparte si ma lasa sa vad cum o fata cu un corp frumos structurat, parul blond, tuns bob pana deasupra umerilor incerca sa se joace cu pisoiul care se umfla la ea.

"Pisoiul nu ma place!!" spune cu lacrimi false in ochi.

"Scuzati-mi deranjul!" mormai "Il iau imediat!" ma indrept spre pisoi si acesta sare in bratele mele.

"Imi plac pisicile..." face o scurta pauza "si cainii" continua. "Dar vad ca ele nu ma plac toate pe mine" imi zambeste, zambetu-i e trist, dar mai mult prefacut.

"Inseamna ca simte ceva rau in tine!" spun cu un ton de indiferenta in timp ce ies din camera."La revedere!"

Privirea ei ramane fixata spre iesire pana cand usa se inchide in fata mea. E mirata, sau poate ingrozita?

Ma duc in bucatarie si ma gandesc ce sa prepar, dar mai intai imi pregatesc ceva de mancare. Imi pun niste cereale cu lapte pe care le termin repede. Imi spal vasele si iau ingredientele pentru prajituri din plasa si ma apuc de gatit. Imi place ciocolata, asa ca prajiturile sunt pline de ciocolata si frisca. Blatul maro, pufos, indesat cu multa miere si apa pentru a nu fi inecacios l-am taiat in cuburi. Am asezat cuburile pe un platou si am turnat ciocolata topita peste, dupa care am pus frisca. Le-am pus in frigider si am asteptat sa se raceasca.

Intru in dormitor si imi scot din cutii colectia de figurine si le asez pe rafturi. Nu am adus prea multe carti cu mine, nu ar fi avut rost sa le car si in plus pot sa imi cumpar de aici, la fel am procedat si cu hainele. Am doar uniforma si cateva pulovere, insa de figurine nu as putea sa ma despart, mai ales de adorabilii nendoroizi!

Iau figurina ce era Sebastian si ma uit la el incepand sa visez cu ochii deschisi, iar fara sa imi dau seama adorm.

Ma trezesc in zgomotul facut de vecinii de alaturi. Se certau. Imi iau telefonul ce era asezat pe noptiera si ma uit la ceas; 3:24 pm. Ma ridic la marginea patului, imi iau castile din geanta si ma apuc de gimnastica ascultand muzica.

Dupa ce termin cu gimnastica ma asez in pat si dau drumul la televizor schimband canalele pana ajung la unul cu anime-uri.' Detective Conan. Destul de interesant.'imi zic. Iau o punga de chips-uri si raman cu ochii atintiti spre televizor.

Ma sperii de ciocanitul din perete ce venea de la vecin.

"...MDA?! s-a intamplat ceva?" intreb inca fiind concentrata la actiunea din episod.

"Pisica ta a ajuns din nou aici!"

"AAH! Vin imediat!"

Imi iau pisica in brate si imi cer scuze vecinului din nou. Dar cand dau sa plec ma intorc, dar fara sa spun nimic.

DemonulUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum