Chiar imi pare rau...

33 7 4
                                    

Chiar imi pare rau ca l-am facut sa se simte asa. Vreau sa indrept asta
Dupa 30 min ma duc la usa de la camera lui.
Era incuiata.
-Nick? (Nu raslunde,dar il auziam. Se juca pe telefon.)
-Nick! Te rog! Deschide!
Nick deschide usa! Wow! Avea parul ciufulit,pantaloni scurti si era la bustul gos. Era foarte dragut. Ma uit lung la el. Imi placea ce vedeam.
-De ce stai inchis aici de atata timp?
-Nu cred ca iti pasa. Asa ca.. Te rog.. Si imi arata sa plec. Da sa inchida usa dar il opresc uitandu-ma in jos. Cand ma uit la el cu lacrimi de crocodil in ochi. Nu mai puteam respira. Mi-am pierdut cunostinta. Cred ca am lesinat... O fi fost tot vreo criz de asm. Am simtit doar 2 brate puternice care ma prind...

Va continua...

Hei,dragii mei! Va place? Mie imi place cum a iesit. Urmatorul capitol vine maine dimineata. Va puuup :*
Noapte buna!

Iubire ucigatoareUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum