"Free"

*1*

   Materialul rece si aspru al hainelor imi cuprinde corpul. Incalt bocancii grei si murdari ridicându-ma. Parul il prind intr-o coada simpla.

- Amara? Pot sa intru?
  O voce groasa ma face sa tresar.

- Da!

  Pe usa  intra trupul zvelt in costum militaresc al tatălui meu. Zambeste.

- Ce faci?
Intreaba pasind spre mine, podeaua scârțâind sub talpile sale.

- Bine..ca de obicei.
  Zâmbesc potrivindu-mi șapca militareasca. Tata se aseaza pe micul pat din încăpere privind pe fereastra.

- Plecam..

   Dupa cateva momente de tăcere izbucnesc.

- CE?!NU DIN NOU!
  Nervozitatea se simte in tonul folosit de mine.

- Amara! Nu discutam.

- ITI BATI JOC DE MINE?!

- Nu.

  Răspunsul lui e dur si rece.  S-a enervat.

- Nu avem alta opțiune. Ne-au descoperit.. Imi pare rau draga mea,dar iti vreau binele..

- Stiu..stiu..dar de ce nu incetam cu totul..
   Simt ca o sa cedez si voi începe sa plang in fata tatălui meu,comandantul. Lacrimile se aduna in colturile ochilor mei,dar refuz sa le las sa curgă. Imi musc limba cu putere strângând din dinti.

- Amara,stii foarte bine ca orice război nu se termina decat atunci cand va exista un învingător.

- Stiu..

  Pufai asezandu-ma langa tata.

- Te înțeleg ca iti e greu,dar vei înțelege totul..

  Pe usa intra un tânăr blond  ce ia poziția de "drept" cand  il zărește pe tata.

- Obiect necunoscut pe aripa de vest!

  Tata se ridica scuzandu-se de plecarea brusca.
- Sa iti strângi lucrurile.

  Pleaca trantind usa in urma sa. Pot vedea pe geam cum merge in pas alergator redirecționand persoane gesticuland in diferite părți. Da..asta e tatăl meu si singura persoana cu acelasi sânge ca al meu. Toate rudele mele zac moarte mai stiu eu pe unde. Suntem in război..asta supune sacrificii.

  Afara se întuneca treptat in timp ce eu imi asez ultimele lucruri înainte de a pleca in zori.

   Ultimele raze dispar lasand in urma întunericul,cand o bubuitură asurzitoare sparge liniștea lasand un ecou lung in urma.

  Autorul

O explozie puternica sparge liniștea. Amara tresare,inima ei bătând cu putere. La cariva metrii de cabana ei focul învăluie pădurea. Sare se pe pat prinzand intre degetele lungi tremuranda arma de pe noptieră.
   O alta explozie ce pare mai aproape o face sa cada pe podea. Geamul a plesnit la propriu aruncand cioburi de diferite marimi in toata încăperea. Se ridica amețița de pe jos alergând greoi spre ieșire,insa usa impreuna cu unul din pereti e in flăcări. Caldura e năucitoare. Pe geamurile sparte poate vedea persoane agitate alergând haotic si țipand in întuneric. Copaci in flăcări cad facand scântei si luminand chipurile murdare si ingrozite ale soldatilor.Un moment de liniște e urmat de startul focurilor de arma.    E speriata rau. Tremura din toate încheieturile. Barnele incep sa scârțâie si sa pocneasca. Si cand nu se putea mai rau,usa este spartă si in fata Amarei apare un tânăr. Îndrepta fara tragere de inima arma spre persoana respectiva nerecunoscand uniforma specifica. Caldura ii afectează privirea si simturile,insa chipul tânărului o fascinează. Inima ii bubuie haotic vrând sa iasă din piept. Se da un pas in spate,dar nu apuca bine sa faca mișcarea caci băiatul se  arunca pe ea punând-o la pamant. O explozie de materiale in flăcări o înconjoară,Barnele cedează căzând pe landa ei. Auzul ii e afectat de sunetul puternic. Trupul ii este strivt de un altul. Caldura e coplesitoare. Creierul nu ii mai este oxigenat corespunzător. Leșina privind tavanul si putin din chipul băiatului care o fixează cu privirea încercând sa ii spună ceva,dar e prea multa presiune asupra ei. Cedează intr-un final.

***

  Amara

  Frigul imi intra adânc in oase. Deschid ochii cu greu. Privirea imi este incetosata iar urechile imi tiuie. Imi duc o mana la cap,dar simt un lichid cald prelingandu-se pe tâmplă. Ating cu degetele tremurande locul privind apoi   substanta rosiatica. Încerc sa ma linistesc respirând adânc. Unde ma aflu? Soptesc ridicandu-ma in  fund. Podeaua e rece si incomfortabila. Caut disperata arma ce trebuia sa fie la brau,dar suportul e gol. Ma panichez si aproape tip de frica in momentul in care aud pe cineva vorbind. O  voce de femeie..
- Nu trebuie sa o scăpăm!Roddrick va ceda cand va afla ca avem un prizonier.
  - Întocmai doamna.
  - Nu o scapa din ochi.
  - Da,sa traiti!

  Vocile se depărtează si nu mai aud nimic. Imi strang picioarele la piept. Imi e frica..