*2*

26 1 0
                                    

Autorul

Amara sta in aceeași poziție de aproape trei ore,privind in gol. Usa se deschide larg pe ea intrând trei persoane. Doua dintre ele sunt inarmate si cel din mijloc are o tava. Inima ii bubuie in piept cand il recunoaște pe baiat. El e cel care a "atacat-o" seara trecută. Se apropie de Amara si le face semn celor doua gorile sa plece. Usa se inchide. Amara se împinge tot mai mult in perete,sperând sa dispară,in timp ce pașii tipului sunt tot mai aproape de ea.

Amara inghite in sec,recunoscând vocea băiatului ca fiind cea pe care o auzise afara discutand cu acea femeie.

- Ți-am adus ceva de mâncare.
El zice aruncând langa ea fara prea multa blandete o tava ruginita. Pe ea sta așezată o felie de pâine uscata si o cana cu apa. Amara strâmbă din nas privind cu ura chipul băiatului. Inima ii pompează cu repeziciune in piept. Este înalt,cu parul negru si des,imbracat intr-un costum militaresc nemaivazut de ea pana acum. Pe chipul bine conturat sunt doi ochi fumurii ce lasa o urma de mister. Buzele carnoase sunt strânse intr-o linie fina. Maxilarul proeminent e încleștat.Un sentiment nou se instalează in interiorul Amarei cand ochii lui privesc adânc in ai ei. Ramân nemișcati cateva secunde dupa care el se întoarce pe călcaie trantind usa in spatele sau auzindu-se apoi cheia invartondu-se in broasca. Amara privește atenta usa ascultând si cel mai mic zgomot,dar nimic,de parca nici nu ar fi fost picior de om acolo. Se ridica in picioare cu greu sprijinindu-se de peretele aspru. Urechile ii țiuie si este ametita.In partea dreapta a încăperii,in colt se afla un geam mic presărat cu niste grilaje metalice. Se prinse cu degetele de margine,ridicându-se pe vârfuri. Privii atenta afara. Este putin trecut de ora 11 seara si cerul era plin de stele. Isi aminti ca stătea de-obicei cu tatăl ei privind stelele de pe acoperisul cabanei. Afara vazu o pădure si din cand in cand o faclie ce lumina o poteca bătătorita. Soldați înarmati pana in gât stăteau nemișcati langa fiecare sursa de lumina. Asta nu poate fi un semn bun..
Se aseza înapoi pe podeaua rece căutând o poziție mai confortabila. Dupa cateva momente se aude cheia invartindu-se in borasca. Isi strânse instinctiv picioarele. Sunetul ascuțit al ușii o sperie si mai tare. Usa se deschide vazându-se conturul unei persoane.
- Ridica-te! O voce joasa si ragusita o anunța.

Amara nu misca nici un deget. Era destul curajoasa sa il înfrunte,insa era asa de speriata încât corpul ii înghețase. Bărbatul masiv se apropie de ea prinzand-o de brat si ridicând-o smucit. Degetele butucanoase se încleștara pe brațul mic,strângând cu forta. Amara aproape tipa de durere. Lacrimi mici se adunau in colturile ochilor.
-MA DOARE IDIOTULE!!
Amara tipa smucindu-se din stransoare,dar fara reușită. Barbatul o împinse pe usa de lemn pe un coridor bine luminat. Amara inca se chinuia sa iasă din stransoarea bărbatului. Se gândi rapid la o soluție. Incepu sa pășească mai repede,dând de înțeles ca are de gand sa cedeze si sa il urmeze mai știe Dumnezeu in ce vagauna. Bărbatul slăbii putin stransoarea iar Amara actiona,călcându-l pe picior cu toata forta sa. Bărbatul o elibera ridicând piciorul lovit ținând cu ambele maini degetele afectate.Amara incepu sa fuga auzit strigătele bărbatului. Adrenalina ii străbate întreg corpul,insa ajunse într-o infundatura,dar nu apuca sa mai faca un pas caci bărbatul o prinse de par tragand cu putere. Amara zbiera de durere. Capul ii fusese tras pe spate aproape rupand rădăcinile parului. Fusese întoarsă cu fata spre barbat. Palma grea si murdara se izbi de obrazul Amarei cu un sunet puternic. Toata caldura ei se strânse in locul lovit si inrosit. Usturătura era insuportabila asa ca tipa incepand sa plângă. Sângele pompa haotic in punctul lovit fara mila. Bărbatul o izbi de peretele alăturat incepand sa o lovească pe tot trupul. Ea cazu langa perete încasând lovituri arzătoare cu picioarele in stomac. Aerul intra cu greu in palmanii mici ai Amarei. Toate o dureau. Tipa,urla,plângea. Începea sa vada in ceata,durere fiind insuportabila. Un urlat gutural se auzi. Deschise ochii caci nu mai simtiea nici o lovitura.

- TI S-A SPUS CLAR SA NU O ATINGI! IDIOTULE! Se uita confuza la bărbatul ce o agresase cum era lovit fara mila de un alt corp. Nu vedea clar,având vederea încețoșată,insa cu toate astea începu sa tipe la cei doi ca sa înceteze,insa nu fu băgată in seama si nici nu se putea ridica de pe jos. Dupa ce bărbatul de pe jos nu mai misca,celălat corp se ridica venind in fuga spre Amara. Ea se sperie gemuindu-se langa perete. Doua brațe calde se infasurara in jurul ei. Se zbătut sa iasă,insa durerea era prea puternica si nu putu sa se miste prea mult.Fu ridicată usor.
- Esti bine?
O voce izbitor de cunoscuta ii lovi urechea cu o respiratie calda. Pielea i se făcu de găina,iar respiratia se accelera.

- D-da..
Murmura ea abia auzibil. Bratele se încordasera in jurul ei si fu ridicată de pe sol. Băiatul incepu sa o care pe coridorul lung. Ochii o usturau ingrozitor de tare scăpând din cand in cand o lacrima fierbinte. Trupul era străbătut de întepaturi adânci si spasme musculare. Tremura..
Intr-un final a ajuns la o usa neagră. Ea se gândi ca va fi violată si bătută in cel mai bun caz. Băiatul deschise usa cu cotul intrând in încăperea întunecată. Amara strânse din ochi cand pasisera in interior. Spatele ei făcu contact cu ceva moale si rece. Bratele calde se desprinsera de pe corp ei creând o senzație de disconfort. Analiza in liniște tot ce o înconjura. Pereti gri,un pat de lemn si niste așternuturi albe. Un geam micut,deschis larg,cu doua perdele transparente bătând din cauza unei brize usoare.

- Unde sunt?

- In camera mea.
Veni un raspuns sec din partea băiatului ce se apropia de ea.

- Te rog..nu ma rănii..
Suspina Amara incolacindu-se instinctiv.

- Hei,hei..nu am de gand sa te rănesc..
Amara clipii des murandu-si privirea la el. Un fior rece ii traversa sirea spinării cand acei ochi reci erau pe ea.

- Dezbraca-te!
Amara amuți. Pulsul ii accelera considerabil iar corpul nu o mai asculta. El se uita adânc in sufletul ei,ceea ce o speria si mai tare.

"Free"Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum