Stories from Transilvania. The Nyctophile Diary.

Ecourile mortii [scurt-metraj] /Cries of death [short-film]

Personaje

VLADIMIR-un baietel de 11 ani, brunet cu tenul alb, imbracat intr-un palton negru. Ochi negri, patrunzatori. Inteligent. Privire ingandurata si lipsita de viata.

 SUFLETUL LUI ALBERT NARGAL- prietenul celui dintai , impartind aceeasi varsta cu acesta. Visator incurabil. Are parul roscat, ochi caprui si tenul rozaliu.  IN CAUTARE DE ARIPI.

DR. TIBERIU MEFIS-tatal lui Vladimir, barbat impunator cu un aer victorian. Poarta parul strans intr-o coada la spate. Imbracat intr-o haina lunga din stofa neagra. Nedespartit de ochelari si de stetoscop.

ANASTASIA DRAVAS-o jurnalista talentata. Ochi albastrii, capul acoperit de o gluga din care se poate vedea parul blond revarsat intr-o parte si-n alta . Are o rochie bej iar pe deasupra o geaca maro din piele intoarsa. Purtatoare a unui aer de rusoaica.

UN GROPAR , UN VAMPIR , UN DEMON, CONSTIINTA LUI VLADIMIR

Scena I

Semnale de foc catre cerul negru. Holul unui spital, acum arhiplin. Neoane imprastiind o lumina intepatoare. Afara aerul este impanzit de sunetul sirenelor. Medicii de pe ambulanta transporta ingeri pe targa. Inauntru, miscare browniana, oameni ingroziti, cu lacrimi in ochi. Imbracati in fuga, ravasiti. Fumul isi face loc si aici. Din plamanii si hainele ingerilor in narile celor de fata. Par ars. Piele arsa. O mare de uniforme albe. Medici intrand in salile de operatie. Asistente inca acordand primul ajutor. Plansete. Tipete. Agitatie generala.

Scena II

Dupa 3 zile. Seara de octombrie. La poarta unui cimitir colectiv sta ghemuit un baietel brunet, cu tenul alb, imbracat intr-un palton negru.Priveste in gol catre pietrele gravate inghitindu-si suspinele.Ochii i se pierd in noapte. Pozitie de inger exilat. Printre bare negre se vad morminte. Cruci reci si neinsufletite. Ceata. Peisaj dezolant. Sumbru. Soaptele vantului ii dau tarcoale. De undeva de dupa poarta cu bolta gotica a cimitirului rasuna la intervale egale de timp batai infundate de lopata. Apoi liniste. Liniste mormantala...

( In cadrul cimitirului isi face aparitia un gropar. Este inconjurat de ceata iar cocoasa il face sa arate monstruos. Poarta o caciula gri sobolan si o haina peticita. Din buzunarul stang atarna niste chei ruginite, slinoase. Infige lopata in pamant apoi isi sprijina de aceasta cu cotul drept, tintuindu-l cu privirea pe baietel. De undeva de deasupra se aud soapte si rasete satanice.)

GROPARUL: Ce faci prin locurile astea, pui de om? Esti oare... ratacit?

(Copilul nu raspunde. E ca o papusa de portelan pierduta in asteptarea simturilor.)

COONSTIINTA BAIATULUI: Ganduri in razboi. Se razvratesc. Alearga. Se ciocnesc. Gandurile ii vorbesc. Alearga. Alearga. Alearga. ALEARGA!

VLADIMIR: Aa... Alearga...

GROPARUL: Ai?... Ce-ai zis? Alearga ai zis? Da cine-alearga?

VLADIMIR: (Clipeste incet, isi leagana capul dintr-o parte-n alta ca in transa.) Cauta aripi.

(Soaptele si rasetele se intensifica.)

GROPARUL: (Ranjeste subtil) Asa... deci il cauti pe unul dintre prietenii mei de aici... (Ezita) Asteapta o clipa...Nu cumva esti baietelul care a adus ieri un buchet de trandafiri albi? La groapa numarul 512?