Povestea Unei Puștoaice 2

Oameni se schimbă o dată cu timpul

Ioana, era așa fericită că însfârșit a vorbit cu băiatul pe care îl iubea.
Adi: Îți tresare inima? Și de ce nu ai spus nimic până acum?
Ioana: Poi aveai prietenă și na nu vroiam să te cerți cu ea din cauza mea...și credeam că nu te vei uita la mine pentru că sunt prea micuță pentru tine..
Adi: Poi prietenă nu mai am de câteva luni bune, și poate că ești micuță dar vei fi micuța mea cu bune cu rele așa cum ești vei fi a mea.
Ea a rămas fără cuvinte și a început să plângă de fericire, dar s-a grabit prea tare pentru că tot în aceeași seară a aparut o fată brunetă, înaltă, cu ochii verzi, adică fosta lui prietenă. Ioana nu știa ce să facă văzând că băiatul pe care îl iubea sa întors din nou la ea...
Ioana: ..vreau să vorbim..
Adi: Te ascult!
Ioana: Poi parcă tu mă placi pe mine, nu pe ea.. Eu nu mai înțeleg nimic, acum câteva ore îmi spuneai că sunt micuța ta și acum ce?
Adi: Ai înțeles greșit..da te plac dar încă nu am uitat-o pe Alessia, încă o iubesc, scuze dar nu am ce să fac ...
Ioana: Bine..
Adi: Nu te supăra, hai să ne simțim bine cu toți că doar e Craciunul.
Ioana: Bine, du-te î aintea mea în bucătărie și vin și eu imediat.
În acel moment Ioana a plecat în camera ei și a început să plangă... Unul dintre prieteni ei au auzit-o plângâd, a bătut la ușa camerei ca să intre și să vorbească cu ea dar ea nu spuse nimic, băiatul a încercat să intre dar ușa camerei era încuiată.
Ioana: Cine ești și ce vrei?
Răzvan: Sunt eu, vreau să vorbim și să-mi spui de ce plângi?
Ioana: Nu plâng, sunt bine!! Vin și eu imediat.
Răzvan: Bine te rog revinoți și haide dincolo, te rog deschide ușa și hai.
Ioana și-a șters lacrimile și a mers cu Razvan dincolo unde era toată gașca, ea a început să-și revină.
În acea seară până la urmă totul a fost bine, dar dimineața a aparut Adi încercând să-i explice că a avut o mică scăpare.. Dar Ioana nu mai era interesată de vorbele spuse de băiatul din fața ei.
Adi: Te rog ascultă-mă!
Ioana: Ce mai ascult?
Adi: Ce am de spus.. Și după aceea te las în pace, nu o să te mai deranjez..
Ioana: Te ascult!
Adi: Știu că am greșit, dar îmi pare rău vreau să-mi îndrept greșala.. Dar nu știu cum, aseară ți-am spus ce simt pentru tine, și acum ce vrei să faci să dai totul uitati? Spune-mi..
Ioana: Sincer nu mai cred nimic din ce-mi spui.. Ce rost are să mai cred.. Nu tu ești vinovat ci eu, pentru că am crezut ce-mi spuneai.. Sunt mică iar tu ai încercat să faci mișto de mine... Nu mai vreau nimic. Lasă-mă!
Adi: Mai dă-mi o șansă. Te rog!
Ioana: Știu că o să fac cea mai mare greșală dar te iert, numai de data asta.
Capitolul 2
A trecut ceva timp de la acel incident și totul a fost bine, dar ea nu suporta ideea că trebuie să se vadă în secret. Noapte plângea, spera să fie o relație frumoasă, fară certuri, dar din păcate pentru ea era exact ceea ce nu-și dorea, o făcea prea mult să plângă, o neglija mereu.. Nu o lăsa să iasă nicăieri.
Ioana: De ce te comporți așa? Ce am făcut?
Adi:Adica ?
Ioana: Poi nu am voie să ies mă controlezi mereu, în fiecare seară ne certăm și eu ca de obicei încep să plâng... Eu nu mai vreau să mai continu așa.
Adi: Heii nu gândi așa fac asta pentru că te iubesc.
Ioana: Bine, și eu te iubesc.
După încă câteva luni a venit la ușa ei, vroia să vorbească cu ea în legătură cu relația lor.
Adi: Vreau să vorbim ceva serios!
Ioana: Ascult..
Adi: Ești o fată minunată, frumoasă care are tot viitorul înainte, nu are rost să tot plângi din cauza mea... Nu vreau să te superi pe mine dar ești prea micuță și nu putem avea o relație.
Ioana: Cum poți să spui așa ceva? Până acum a fost totul bine... Ce sa întâmplat? Ai pe altcineva?
Adi: Am întâlnit o fată mai mare, mai matură care înțelege lucrurile altfel, înțelegi?
Ioana: Am înțeles..
Adi: Putem rămâne prieteni dacă vrei.
Ioana: Ok, acum am ceva treabă, scuză-mă. Mai vorbim.
În acel moment ea a închis ușa și a plecat în cameră cu lacrimi în ochi, î trebându-se de ce a ieșit așa, de ce a ieșit totul pe dos...
Ioana nu a mai veut să- l vadă pe acel băiat, dar era imposibil acest lucru, deoarece erau vecini și el venea zilnic la tatăl ei, asta o durea din ce în ce mai tare nu suporta să-l vadă în fata ei. Dupa o perioadă mai lungă de timp ea a reușif să- l uite și a încercat să facă lucrurile care le facea înainte de a vorbi cu acel băiat, totul era bine. Dar dupa 1 an totul a luat o întorsătură el o vroia din nou pe acea fața micuță inocentă cu ochii negri, dar ea nu mai era interesată de el. Sau întâlnit pe o bancă
Adi: Hei.. Ce faci cum ești?
Ioana: Chiar foarte bine, dar tu?
Adi: și eu sunt bine, și acum chiar fericit că te-am întâlnit.
Ioana: De ce?
Adi: Pentru că vreau să vorbim
Ioana: Ce să nai vorbim, noi nu mai avem ce discuta și tu ști foarte bine acest lucru.
Adi: Știu că am greșit, dar acum ți-e mai bine fără mine?
Ioana: Chiar foarte bine.
Adi: Ai pe altcineva?
Ioana: Da. Și sunt mai fericită cu el decât cu tine, el știe cum să se comporte nu ca tine. Nu vreau să te mai văd .
Și de atunci el tot insită, dar ea a spus nu și a rămas. Cei doi se mai văd uneori și în ziua de azi dar trec unul pe lângă altul ca doi srtăini, concluzie prețuiește ce ai până nu va fi prea târziu.