Ipoteza
Opera literara "Moara cu noroc" este scrisa de Ioan Slavici si publicata in volumul "Novele din popor" in anul 1881 si are ca personaj principal pe "Ghita", un personaj complex ale carui trasaturi sunt bine evidentiate pe parcursul intregului subiect, atat prin intermediul caracterizarii in mod direct cat si prin portretul moral al personajului.
Tipologizare
Ca personaj principal in nuvela, Ghita se inscrie in categoria personajelor realiste, nuvela lui Slavici fiind prin tematica, o nuvela realista. Ca personaj realist el ilustreaza un erou tipic intr-o situatie tipica, reprezentand tipul carciumarului dominat de lacomia pentru bani, trasatura definitorie care va marca profund evolutia acestui personaj. Este un personaj rotund, complex, reprezentand totodata tipul taranului naiv, dar dornic de mai bine, aspiratie ce devine obsesiva si ce il va distruge psihic si emotional, evidentiindu-se astfel consecintele distrugatoare pe care le are setea de avere asupra omului.
Personajul principal al carui statut social si moral se schimba pe parcursul nuvelei, se abate de la norma morala enuntata la inceputul nuvele "omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, bogatia si linistea colibei tale te face fericit", la inceputul operei aparand in ipostaza de cizmar cinstit, dar sarac, dornic de a se imbogati. Ca urmare devine hangiu, la inceput el este apreciat datorita onestitatii, dar este dominat de obsesia banului in continuare. Se transforma astfel caracterial in tipul parvenitului, omul care decate atat spiritual cat si sufleteste, nuvela urmarind degradarea morla ain toate etapele. Ultima ipostaza a decaderii il infatiseaza ca sot ucigas al propriei sotii, dominat de frica, de obsesia pentru bani, fiind exploatat moral de Lica.
Moduri de caracterizare
Ghita este caracterizat in mod direct de catre narator, iar autocaracterizarea si opiniile celorlalte personaje subliniaza atat trasatura dominanta a personajului - dorinta de castig, cat si alte trasaturi. In mod indirect, portretul moral al personajului se evidentiaza tot mai bine pe parcursul nuvelei, totodata faptele si vorbele acestuia evidentiind din nou trasatura lui principala. Portretul lui fizic nu este evidentiat, accentul cazand pe cel moral.
Caracterizarea directa
Prin caracterizarea in mod direct, trasaturile personajului sunt in primul rand, evidentiate de narator, prin intermediul caruia sunt evidentiate cele doua ipostaze ale personajului: cea a taranului muncitor si iubitor al familiei sale ("un om harnic si sarguitor, era mereu asezat si pus pe ganduri, se bucura cand o vedea pe dansa vesela") si cea a omului dominat de bani si de avere, evidentiindu-se schimbarile prin care acesta trece din momentul in care acesta gusta averea ce il va transofmra in alt om ("acum el se facuse de tot ursuz, se aprindea pentru orice lucr de nimic, nu mai zambea ca inainte, ci radea cu hohot incat iti venea sa te sperii de el", "cand mai se harjonea cateodata cu dansa isi pierdea lesne cumpatul si lasa urma vinete pe brate"). De asemenea, cele doua ipostaze ale personajului sunt evidentiate si prin afirmatiile celorlalte personaje, in special prin opiniile Anei care, ca sotie, observa cel mai bine schimbarile prin care sotul acesteia trece, fiind victima schimbarilor lui. La inceput, Ana era loiala lui Ghita si avea deplina incredere in el si in deciziile lui ("Ghita este un om drept si bland la fir, dar e un om cuminte si nu voieste nici sa auda, nici sa vada, nici sa stie nimic, nu voieste sa atate mania oamenilor rai"), insa odata cu transformarea sotului ei, ea isi schimba atitudinea fata de situatie, vazandu-si linistea familiei amenintata de Ghita ("Esti un om netrebnic si grozav; trebuie sa te fi tialosit tu in tine, pentru ca sa imi spui ceea ce nu crezi nici tu insuti, zise ea si se indeparta fara zgomot. Tu esti acela care pleaca inaintea lui ca o sluga, iar nu eu Ghita!"). Vorbele Anei demonstreaza in final dezamagirea acestea fata de sotul sau, fata de care nu mai avea respect sau admiratie, din contra, il considera las si nedemn ("Tu esti om Lica, iara Ghita nu e decat o muiere imbracata in haine barbatesti, ba chiar mai rau de atat.").
Totodata, vorbele exprimate in mod direct de Lica Samadaul, ce intentiona in permanenta sa atraga pe Ghita de partea banilor, incercand mereu sa-i hraneasca orgoliul prezinta cateva trasaturi ale cizmarului ("Tu esti om Ghita, om cu multa ura in sufletul tau, si esti om cu minte: daca te-as avea tovaras pe tine as rade si de dracul si de muma-sa, ma simt chiar eu mai vrednic cand ma stiu alaturea de un om ca tine"). lica alimenteaza in permanenta mandria lui Ghita, atrangandu-l in cursa lui bine planificata a afacerilor necurate.
