Danger(Bts) - Editare

1.

Capitol editat.

Am ajuns la aeroportul din Coreea de Sud. Il vad pe unchiul meu si ii fac cu mâna.
-Ce face nepoata mea preferata!?,vine spre mine si ma ia in brate.
-Bine!spun, dandu-mi drumul din imbratisare.
-Hai,mergem la masina.
Deschid portiera si intru.
Telefonul ii suna si raspunde.Fața îi devine serioasă.Inchide.
-EunBye,îmi pare rău,dar trebuie sa merg la Big Hit,daca vrei sa vii cu mine...
Si face fata aceea de catelus rugatoare facandu-ma sa spun:
-Da,vreau.
Unchiu' p.o.v.
O iau de la aeroport s-o duc acasa.Imi pare rau pentru pierderea parintilor ei,imi suna telefonu si raspund,sunt de la BTS,mi-au spus ca au ajuns.Inchid si o rog pe EunBye sa vina cu mine si accepta.
Lee EunBye p.o.v.

In scurt timp am ajuns in fata unei cladiri uriașe,deschid portiera si ies,la intrare e un portar,care din cate se pare il cunoaste pe unchiul meu,ne deschide usa si intrăm.

Ajungem la sala de dans.
-Acum,nepoata te rog sa deschizi ușa!
Spune cu un zambet ce ma face sa ma intreb ce e pe partea cealaltă a usii.
Deschid usa incet si...Ce vad!?Sunt cei de la Bts care fac coregrafia de la melodia"Dope".

Inaintez,in spatele meu fiind unchiu.
Termina coregrafia.
-EunBye,ai venit!!spun toti la unison.

De unde imi stiu numele??Am uitat,unchiul e managerul lor,probabil ca le-a  spus de mine.

-Ce faci!?ma intreaba Jimin venind langa mine.
-Bine.
-Aha,deci sa inteleg ca nu esti bine??spune incredibil de serios.

De ce a zis asta,eu sunt bine,nu?
Fara sa-mi dau seama,lacrimi imi curg din ochi.
-Hey,nu mai plange!daca tu plangi,plang si eu.
Si il vad ca ma ia in brațe,eu incepand sa plang mai tare.

Jimin p.o.v.

De ce am spus asta??Se  vede de la o posta ca nu e bine.Incepe sa plângă si fara sa stau pe ganduri o iau in brațe.

Vin si ceilalți care vorbeau cu Do MinJoon

Se desprinde din bratele mele si își sterge lacrimile cu un servețel pe care il dau.

EunBye p.o.v.

Imi revin,asigurându-i pe băieți ca sunt bine.
-Această surpriză,a fost cea mai frumoasă.spun cu zambetul pe buze.
-Bine,atunci..
Unchiul pleacă,fiind sunat de omul care il ajuta la organizarea concertului.
Eu ramân cu baieti care se purtau inexplicabil de frumos cu mine.
Sincer îi cunosc destul de bine pe fiecare in parte,dar cel care cred că il cunosc cel mai bine si care cred ca ma stie mai bine decat ma stiu eu este Jimin.

Îmi sună telefonul.Ma depărtez de băieți, care acum se joacă,raspund.

-Agent EunBye!
-Da.S-a intâmplat ceva?
-Toti din fosta ta echipa si eu de asemenea, îti transmitem sincere condoleanțe.
-Multumesc!O sa va trimit echipamentul de spionaj inapoi.
-Nu e nevoie!sunt ale tale si vor fi în continuare.
-Multumesc!
-Nu ai pentru ce!La revedere.
-La revedere.
Si inchid.
Ma indrept spre baieți:
-Eu plec acum!ma asteapta matusa si unchiu'.
-Serios!?spun toti tristi.
-Da!spun.
-Te duc eu!spune Jimin.
Imi iau la revedere de la iei,si pornesc spre casa cu Jimin.
-Deci,cum ti se pare Seoulul !?
-Frumos,nu ma asteptam sa fie asa.
-Da!?sincer acum,din cate ne-a spus Do MinJoon despre tine,nu ma asteptam sa fii atat de frumoasa.

-Unchiu' vorbeste despre mine!?
-Da,uneori doar asta face si noi il ascultam cu mare drag.Imi pare rau pentru pierderea suferita.
-Nu trebuie sa-ti para.
Ajungem la casa matusii,nu am vazut o curte mai frumoasa ca asta,avea toate culorile de trandafiri din lume.
Imi da un sarut pe obraz si pleaca,probabil cu zambetul pe buze,lasandu-ma imprietita cateva clipe,dar imi revin si intru.
Si...

Hey,acesta e primul meu capitol,sper sa va placa.Va pup dulce.