Ultimul Vis

CAPITOLUL 1

Cine sunt?
Un alt suflet nepatruns , mic si speriat de MOARTE.
Acestea sunt singurele cuvinte care mi le repet de cand am aflat ca am fost diagnosticata cu neuroblastom, in stadiul 3 , operatia a fost exclusa si citostaticele sunt pe cale sa nu.si mai faca efectul, sunt pe moarte si numai o minune ma mai poate salva.
Numele meu este Angel(inger) , parintii mi.au dat acest nume , deoarece dupa 5 pierderi de sarcina , mama s.a pricopsit cu mine si m.au considerat un miracol , aha , fix , am cancer ,cu siguranta sunt un miracol in viata lor.
Cum am aflat ca am cancer?
Exact de aici am vrut si eu sa incep...
*In urma cu 2 luni*
Era o dimineata de luni obisnuita, inafara faptului ca ma durea spatele groaznic de tare si in principiu corpul , zici ca am fost batuta sau ceva.Aveam cercane sub ochi si ma simteam de parca eram o leguma, nu aveam chef sa merg la scoala si asta nu era bine , eu mereu aveam chef sa merg la scoala.
-Buna dimineata, mama!Buna dimineata, tata!
-Buna dimineata , scumpo.Cum ai dormit?intreba mama.
-Nu prea bine, sincer.
-Te doare ceva?intreaba tata.
-Ma doare tot!cei doi se privisera terifiati, presimt ca imi ascund ceva, nu.mi place , noi ne spunem totul, nu ne mintim, suntem exagerat de sinceri unul fata de altul, dar ei totusi ma mint.
Am urcat in masina , insa nu am fost dusa la scoala, ci la spital.Oh Doamne ãstia doi exagereaza, poate sunt doar racita si febra musculara e primul pas.
Intram in spital si parintii mei intra in  cabinetul medicului 'Evans' , eu raman afara, se comporta de parca as fi un copil mic.
Stateam, stateam si priveam in gol, aveam senzatia ca era ceva grav, dar n.avea ce sa se intample.
Usa se deschise tocmai cand nu ma asteptam , facandu.ma sa tresar.
-Domnisoara, intrati va rog!am intrat cu putina teama, nu stiu de ce , de felul meu eram foarte curajoasa, mereu riscam si imi placea aceasta, de fiecare data cand riscam , ieseam invingatoare , n.aveam de ce sa ma tem, insa de aceasta data simteam cum imi sare inima din piept, cum imi tremurau genunchii, respiram sacadat, nu imi venea sa cred, parca nu eram eu...
-Buna, numele meu este David Evans.Sunt oncolog(N/A evident :| ) eu voi fi cel care se va ocupa de cazul tau.
-Ceeeee.Stai ce.Oncolog egal medic pentru cancer.Eu?Cancer.Stai .Cum!?Dar ce...Cum... eu ããm..Eu cancer,dar...n-nnu e posibil.Eu sunt perfect sanatoasa...
-Ma tem ca nu e asa... vi s.a descoperit la nastere o mica tumoare, nu era nimic grav, nu era nevoie de operatie , totul a fost tinut sub control de medicamente...
-Ce medicamente!?Eu nu tin minte sa iau mediamente , decat atunci cand eram racita.Dar nicidecum pentru c.c.cancer, Doamne ce greu mi.a fost sa.l pronunt.
-In mancare, in mancare, scumpo, se aude vocea blanda a mamei.Ne.a fost prea greu sa.ti spunem aceasta.Daca nu te.ar fi omorat cancerul, psihicul al fi facut.o sigur.N.am riscat, ne pare rau, Angel.
-In ce stadiu ma aflu acum?intreb cu jumatate de gura, terifiata de raspunsul ce l.as putea primi.
-3.Stadiul 3.E foarte grav.Sa.speram ca ai putea fi salvata.
Simteam ca totul sa darama in jurul meu.Pana acum o ora aveam o viata perfect normala, iar acum aflu ca am cancer.Ce.am facut sa merit asta...?
....................
Primul capitol.Scuza.ti.ma de intarziere.Doar ca wattped.ul nu ma lasa sa public capitolul.Nu stiu de ce.