-Mirra! Haide, Mirra, nu mai lenevi atât. Jessica era la ușa camerei mele și bătea ca disperata în ea. M-am ridicat cu greu în capul oaselor și m-am târât la ușă să-i deschid.
-Cine naiba ți-a dat drumu' în casă..? Am spus eu cu jumătate de gură încă adormită.
-Mama ta.
-Oh, da. Mama. Uitasem că nu mai stau cu tata care lucra și nimeni nu mă deranja până nu aveam eu chef s-o facă.
-Mirra, nu se poate. Încă ești în pijama?
-Dar e devreme...
-Pentru Dumnezeu, Mirra. E 10:30.
-Așa, și..? Aceasta își dădu ochii peste cap. Haide leneșo, trebuie să ne grăbim. Mi-a scotocit prin dulap, dezabrobând la fiecare haină pe care o vedea. Eu m-am dus între timp a baie și mi-am făcut un duș și restul rutinii de dimineața după care m-am întors la Jess.
-Uite Mir. Astea sunt perfecte. Arătă spre o fustă strâmtă neagră de piele, un tricou violet simplu și o pereche de tocuri de un roz țipător.
-Mergem cumva la circ..? Am întrebat eu sarcastic.
-Nu prostuțo. Ieșim în oraș.
-Eu nu mă îmbrac cu așa ceva.
-Ba sigur că da. Toate privirile vor fi așintite asupra ta. Un ranjet destul de ciudat i-a apărut pe față.
-Ba nu. M-am întors și mi-am luat o pereche de pantaloni scurți de blugi de un albastru-deschis, un tricou larg gri care lăsa la vedere umărul stâng si o pereche de teniși negri. Mi-am prins părul în coadă.
-Ești imposibilă, spuse Jess cu un ton dezaprobator.
-Eh.. Am ridicat din umeri. Mergem..?
-Dwap. Am coborât jos unde mă aștepta mama cu micul-de-jun pregătit. Am îndesat pe rând clătitele făcute de ea și am dat pe gât paharul de suc de mere.
-Mamă, merg cu Jess în oraș. Te iubesc.
-Bine scumpo. Am ieșit din casă cu un aer superior față de Jess, fiindcă mama mă lăsa să fac orice îmi doresc.
-Și unde mergem acum?
-La mall. Trebuie să-ți reînoim garderoba.
-Eu sunt de părere că garderoba mea nu are nimic.
-Tocmai asta e. Nu are nimic nou. Serios Mir, am văzut un tricou de acum 5 ani.
-Dar mie îmi place tricou ăla, m-am smiorcăit eu.
-Nimeni nu zice că nu poți să-l păstrezi. Însă chiar ai nevoie de câte ceva nou. Am renunțat să mă mai contrazic cu ea. Nu are rost. Oricum ea câștigă.
***
-Bun, de unde să începem.. Jess medita cu voce tare. Știu. Hai să mergem la Fashion 4Ever.
-Nu am putea merge la un magazin sport? Întrebarea mea era cam reținută.
-Termină cu prostiile.M-a luat după ea și am început să dăm raita magazinelor din mall. Bijuterii, rochii, fuste, bluze, tricouri, pantofi, accesorii, farduri. La sfârșit m-am ales cu vreo 5 fuste, o pereche de pantofi, mai mult de 15 tricouri, o grămadă de cercei si blugi. Am ajuns acasă pe la 19:00. După ce am convins-o pe Jess că am să port hainele, a plecat. Mi-am verificat e-mailul dar nimic nou. Sincer, chiar mă plictiseam. Așa că mi-am schimbat pantalonii cu niște blugi lungi, mi-am înșfăcat geaca neagră de piele și am ieșit încă o dată mai mult pentru relaxare. M-am dus în acelasi parc sperând să nu dau încă o dată de Jess. O iubeam, însă chiar era extenuant să ți pasul cu ea. Mă întreb, oare ce face tata..? Probabil că e la muncă. Nu are rost să-mi fac griji, e un adult în toată firea. În timp ce eram prinsă în gândurile mele, m-am trezit doborâtă la pământ.
-Hei! Am zis eu vizibil deranjată.
-Oh, scuze. Un băiat cu pielea cafenie, păr negru prins la spate într-o codiță si ochi verzi era întins lângă mine pe asfalt. Iartă-mă. Nu am vrut să te dobor.
-Eh, nu face nimic. Ne-am ridicat înainte să atragem prea multe priviri asupra noastră.
-Jake, spuse acesta.
-Mirra, însă prietenii îmi spun Mir.
-Încântat, Mir. Ești nouă în oraș? Nu te-am mai văzut până acum.
-Mda.. Adică, m-am născut aici, însă am locuit în altă parte.
-Așa se explică. Îmi zâmbi prietenește. Fiind în picioare, l-am putut "examina" mai bine. Nu era cu mult mai înalt ca mine. Avea un fizic destul de bine lucrat, și am putut observa picaturile de transpiratie ce-i umpleau tenul cafeniu.
-Ești ok? M-a întrebat el dupa un minut.
-Poftim..? L-am intrebat pierdută.
-Te holbezi la mine de un minut întreg.
-Ah, scuze. Ești bine? Ești ud leaorcă.
-Mda, alergam înainte să... Ei bine, înainte să dau peste tine.
-Aha.. Câți ani ai?
-18. Dar tu?
-17.
-Micuță. Rânji prietenește la mine.
-Mdeah..
-Hei, n-ai vrea să mergem undeva in seara asta?
-Hmm.. Depinde unde. Chicoti ușor.
-Păi, mă gândeam la niște sporturi mai extreme.
-Dezvoltă.
-Ce-ai zice de niște sărituri cu parașuta?
-Sună bine. Însă, pe timp de noapte..?
-Da. Orașul se vede super.
-De acord.
-Super. Ne vedem la 21:00 aici. E ok?
-Da. Pe mai tărziu atunci. M-am îndreptat spre casă destul de entuziasmată de ieșirea la care urma să particip. Ador sporturile extreme.
CITEȘTI
Keeper Of My Soul
VampireSă fii îndrăgostită de un vârcolac, nu e tocmai ușor. Mirra McKanzee, o adolescentă de 17 ani are o viață banală ca a oricărei fete de vârsta ei până când aceasta e nevoită să se mute cu mama ei in New York, părinții ei fiind divorțați. Orașul pare...