Capitolul 34

3K 162 13
                                    

Nu cred...

Astazi se implinesc noua luni de cand am ramas insarcinata cu Dilan.Inca nu pot sa cred cat de repede a trecut timpul!Parca doar ei ma tineam de mana cu Daniel in parc la picnic.
Il aud pe scumpul meu logodnic urcand scarile cu o tava plina de mancare pe ea.Zambeste cand ma vede ca sunt treaza si pune tava frumos pe biroul meu de lucru dupa care se arunca langa mine in pat.
- Neata ursuletul meu polar!Cum ai dormit?
- Bine domnule sef de design interior!Astept sa il aduc pe Dilan pe lume.
Daniel sare din pat ca ars si fuge spre dressing luand gentuta de urgenta.
- Haide repede sus,la spital cu tine!
Incep sa rad foarte tare in timp ce imi mangai burta.
- Stai calm tati!Mai este pana o sa ma vezi!,spun eu pe o voce de copil.
Daniel face o grimasa dupa care tranteste gentuta de pamant si sare peste mine foarte grijului dar intr-un mod foarte salbatic.
- Sa nu ma mai sperii asa in viata ta!Nu stiu ce m-as face daca ti s.ar intampla ceva!
- Stai calm domnule Smith!O sa aiba nevoie de tine azi la birou!
Daniel chicoteste dupa care fuge sa se imbrace deoarece stie ca va intarzia daca mai sta mult de povesti.Dupa vreo 10 minute ma hotarasc sa ma ridic si eu din pat si merg foarte lenesa spre baie.Ma spal pe fata si ma machiez foarte natural.
Ma imrac cu niste iegari destul de largi in care sa imi incapa burta de urias si un pulover gri.Ma incalt cu niste papucei de casa si cobor in sufragerie unde il vad pe Daniel infulecand niste clatite inainte sa plece.Incep sa rad si merg spre el.
- Mai usor!Ai  sa  te ineci.Nu stiu ce as face daca ti s-ar intampla ceva!
- Stai calma pisi!Trebuie sa plec.
Daniel ma saruta pe buze dupa care isi culege cheile de pe masuta de cafea si iese pe usa.
Raman singura...defapt nu sunt singura!Sunt cu tine puiule!
- Dilan puiule,sa sti ca mami si tati de abea asteapta sa vi pe lume!
Deodata simt cum se zbate in burtica.
- Vad ca iti place footbalul!Nu o sa ai probleme cu tatal tau.
Apropo de tatal lui...oare ce mai face Cris?
Imi iau telefonul.din geaca si formez numarul de telefon a lui Cris.
Imi dreg glasul...habar n.am ce sa ii zic.
~Conversatie telefonica~
E:Alo?Cris?
C:Da,cine e la telefon?
E:Aaaa...Alexis!
C: Ce vrei?
E:Vreau sa sti ce mai faci!Nu am voie!!!?
C:Eu fac bine...sa ma anunti cand vei naste,vreau sa ii dau ceva fiului meu.Acum daca ma scuzi trebuie sa plec!
~Conversatie telefonica incheiata~
Cris mi-a inchis inainte ca sa ii pot raspunde.Ce nesimtit!
Deodata aud o bataie in usa si mai multe chicoteli.
Merg agale spre usa si o deschid.
Nu imi vine sa cred!!!In usa sta Mira cu un bebelus in brate.
- Helloh!Uite pe cine am aici!
- O doamne,e asa de scump!
-Pai bucura-te ca este finuta ta!
Wow...de abea astept sa nasc!!!

Baiatul nouUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum