Doar demonii în el se-adună,
Trăind ca un nor negru
Iubeşte groaznica furtună
Şi culoarea ochilor
Iubeşte nopţile cu lună plină
Amarul zâmbet, ochiu-i place
Pustiu de lacrimi şi de vis.
Ce a fost şi ce-a ajuns?
Singur fără nimeni
Sincer îmi e milă
Dar de ce?
Singur şi-a făcut rău
Nu poți face nimic străine
Ascultămă pe mine:
Să nu ai milă.
