Dar tot nu suport ideea asta. Sa fie cu alta. Si cum am acceptat asta? Pai sa povestesc iar. La 2 luni de cand ne giugiuleam noi, a primit un telefon. E fotbalist, era logic sa-i sune telefonul din 5 in 5 minute, dar am vazut numele ''Alina''. M-am gandit ''Cine dracu' e si asta? Sora stiu ca nu are iar pe ma-sa o cheama Cristina''. Oricum expresia lui se schimbase cand a vazut numele asa ca eu l-am intrebat calma (nu eram calma dar nu voiam sa fac crize pe acolo) ''Cine e?''. S-a prefacut ca ii este sete, a baut din pahar, a oftat si a inceput sa-mi spuna toata istoria lui cu ea (care cred ca eram mai lunga ca o zi de luni) dar eu tot ce am inteles a fost ''E logodnica mea'' Pai futute-n...
Cum adica? Eu deja incepusem sa ma indragostesc de el dar el tot ce a facut a fost sa-mi calce pe inimioarele care zburau deaspura capului meu.
-Nu intelege gresit, incerc sa ma despart de ea. A devenit foarte enervanta si acum ma controleaza in fiecare minut-imi spusese
Eu ma uitam la el cu o fata confuza mai rau cum ma uit la tabla in ora de matematica.
-Sper sa nu insemne nimic pentru tine, sa afecteze relatia. Nu mai am nicio legatura cu ea.- a continuat
-Dar..inca sunteti impreuna. Cum adica? (What Do You Mean cum ar spune Justin Bieber)
-Nu vreau sa o fac sa sufere. Totusi suntem impreuna de 2 ani.
''SUNTEM'' Cat tupeu, cat tupeu. Sa fii cu ea si cu mine in accelasi timp? Suleyman, ce zici de asta?
Am acceptat intr-un final stiind ca mare parte din timp si-o petrece cu mine dar tot ma simteam ciudat (inca o fac, nu s-a despartit de ea). Oricum eram un fel de Hurrem atunci.
