Nu sunt singurul

106 6 3
                                    

         Cu un scartait metalic trenul se opreste ,iar eu stiu ca am ajuns la destinatie simtind mirosul caracteristic,de crud si umed.
         Cand cobor am cea mai mare surpriza.Dau nas in nas cu santineleNaturii,niste monstrii hidosi alcatuiti din trunchiuri de copaci ,muschi ,licheni si dotati cu securi.In fruntea lor se afla Ayame tinandu-l in mana pe Isia ,sarpele ei.
-Nu esti bine venit aici!Nimeni nu ne poate trece granitele fara acord !
Santinele,trimiteti-l in temnitele subterane,iar maine aduceti-l in fata
judecatorilor!
          Pana sa  pot reactiona am fost inconjurat de soldatii butucanosi,iar tot ce-mi amintesc este un miros dulce-intepator .
            M-am trezit intr-o celula murdara ,fiind alcatuita din pamant si fara  ferestre ,dar cu niste gratii prin care vedeeam restul celulelor si un baiat blond ,imbracat in verde si cu frunze presarate prin par.Banuiesc ca ma pazea.Fiind un razboinic al Naturii uman ,nu prea aveam chef sa-l enervez ca sa ma lase in compania santinelelor.Nu stiu de ce dar avea o energie linistitoare,miscandu-si doar mana pentru a face sa creasca pe gratii liane si iedera.
          -Vad ca te-ai trezit.Ma intrebam cat va mai dura.Eu sunt Cristian si am ca sarcina sa te pastrez intemnitat.In realitate ,o sa te ajut sa evadezi,sa-ti duci planul la sfarsit si sa vin cu tine la Semi.
           Nu intelegeam cum a stiut toate astea fara sa se intoarca,dar ma interesa si mai tare de unde imi stie planurile.
           -Eu sunt James.Nu stiu de unde stii atatea si vreau explicatii.
           -Bineinteles.Sunt soldatul principal al lui Ayame si generalul Logilor.Noi stiam ce planuieasti si am fost pregatiti.Cand am auzit de planul tau de a inlocuii actualii maiestrii cu altii mai tineri,mi s-a parut nebunie curata.Apoi am inteles ca noul tau concept la un oras in care sa nu existe teritorii,medalioane si maiestrii are sens.O lume in care puterile tuturor sunt egale,nu decise de conducatori.O lume condusa de un parlament cu reprezentanti din fiecare element ,toti cu drepturi egale.O sa te ajut sa faci asta.
            Nu ma gandisem niciodata la toate astea sau la impactul pe care-l vor avea actiunile mele,dar acest stapan al Naturii are dreptate.Mi-a deschis cusca si am fugit dupa el pe scari.
              -Unde mergem?
               -La Templul Naturii si tesedinta lui Ayame.
              E adevarat tot ce se spune despre aceste teritorii,curatenia ,veselia si frumusetea.Am ajuns la templu cu ajutorul camionetei lui Cristian.Am coborat si am intrat.Fara paza,fara vraji de protectir,doar plante si zeitati desenate pe pereti alaturi de inscriptii,abia vizibile.
             -Ma intrebam cand o sa veniti.Isia mi-a spus ca veniti.
Si fara sa mai spuna alt ceva ne-a atacat cu-n bici din iedera,cu plante care ieseau din pereti si ne atacau cu crengi si frunze,iar Ayame chema mai multe,punandu-le sa ne sufoce.Cristian nu se compara cu puterea ei,dar reusea sa le tina cat de cat,lucru de apreciat deoarece eu puteam sa le tai cu cele doua pumnale pe care mi le daduse.
Cand vad sarpele nu stau sa ma gandesc:ii infig pumnalul in cap si pe celalat il arunc in Ayame.Cu-n vaiet si un sasait plantele se retrag in pereti,iar eu il adun pe Cristian frant si obosit de pe podea si-l sprijin de un stalp.Ma duc iau medalionul si-l izbesc de perete ,pana cand ramane doar o gramada de zale din argint.
-Acum spre Cuibul Vulturilor.
-Adica sunetul?m-aintreba Cristian in timp ce ne intreptam spre camioneta.
-Dap.
Eram bucuros de eliberarea unui trib,dar stiam ca mai sunt inca unsprezece,asa ca nu ne putem culca pe o ureche.Maine va fi o noua zi si un nou trib ,un nou aliat si o noua aventura.

Asasinul elementelorUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum