A doua zi am hotărât să schimb doar cămașa, am ales una cu mânecă scurtă imaculată. De data aceasta n-am mai pierdut autobuzul dar am impresia că m-am pus lângă Yamato. Să-i dau "Neaţa" oare? Dacă nu e el? Mai bine îmi ţin gura, dacă era mă saluta, n-are cum să fie din același zonă cu mine...
Peste 20 de minute am ajuns în sfârșit la școală. Pe scări mă salută o fostă colegă de clasă, Sakura, la rândul meu am făcut același lucru.
-Și am observat că te-ai mutat... Cum e în noua clasă? *m-a întrebat ea curioasă
-Bine, deocamdată îl cunosc numai pe Kai.
-Ehh, lasă că e bine dacă cunoști pe cineva, în timp o să ajungi să-i cunoști așa cum a fost la început de a 9-a cu noi.
-Ai dreptate..
-Sigur că am! *urcând spre etajul trei
-Ne mai auzim noi.
Sper să nu fie la fel ca în clasa în care am fost... Să înceapă să facă mișto de mine, să râdă de mine sau să ţipe la mine... Eu nu le-am greșit cu nimic, de ce mi-ar face toate astea? La început am vrut mate-info deoarece asta am ales dar după ce am văzut cum se comportă colegii mei... Tot ce mi-am dorit a fost să plec din clasa aceea cu orice preț... N-am suportat să stau în acel mediu.. colegul meu de bancă m-a și furat ...eu l-am ajutat la teste iar când era să mă ajute și el pe mine..? Nimic, eram pe cont propriu. În generală abia așteptam să scap de colegii mei sperând,defapt eram sigură mai mult că voi întâlni o clasă cu care să mă înțeleg, cu toată lumea din clasă însă tot ce am primit în schimb a fost chiar opusul... Nu mă înțelegeam cu mai multi, aproximativ cu jumătate dintre ei.. sper din suflet să nu fie la fel și în această clasă.
-Bună! Tu ești Melinda, nu?
-Da, eu sunt..
-Scuze că nu te-am salutat în autobuz nu mi-am dat seama că ești tu.
-Nu-i nimic, nici eu nu mi-am dat seama.
-Eu sunt Yatogami Yamato.
-Eu sunt Melinda.
-Știam asta :))
Am ajuns și în clasă, colegii se așezaseră altfel față de ieri, mă uitam unde să mă pun, am stat pe loc cam vreun minut să mă gândesc. Observasem ca toată lumea vorbea cu toată lumea, mă simțeam deja în plus. Simțeam cum pulsul meu o luase iar la goană, nu știu de ce. Ce să fac? Unde să mă pun? Lângă Yamato! Când să mă pun ...
-Bună, eu sunt Aiko, încântată de cunoștință!
-B-bună! (bâlbâita de mine)
-Alegeți un loc. *imi spuse ea
-Vrei să stai în faţa mea? *spuse altă colegă
-Sigur.
-Apropo, eu sunt Ayumi, încântată!
-La fel!
Și nu mai stau lângă Yamato... Să vă spun și ce s-a întâmplat în decursul zilei? Hmm.. O mică parte doar să nu plictisesc dacă nu cumva am făcut-o deja..
Lângă Yamato s-a pus Kai T.T
Pe la a treia oră a venit diriginta și ne-a mutat băncile.. 3 linii paralele fiecare rând având 5 bănci ..Eu ajunsesem în a patra bancă de la mijloc cu un alt coleg.. În spatele meu fiind Yamato și Kai, yeey (Yeey pe naiba, de ce mă bucur?)Abia după ce ne-a mutat am observat că sunt mai mulți băieți în clasă decât fete (25 băieți, 5 fete) N-am vorbit cu nimeni din clasă.. Până când..
-De ce nu vorbești cu nimeni? Mă întreabă curios
-N-Nu știu..
-Da ce vrei să vorbească cu toți așa dintr-o dată? *ii răspunde alt coleg
-Îți mai amintești că așa eram și noi la început? Nimeni nu vorbea cu nimeni
-Ce încurajator... *spun încet
-Încearcă să vorbești și cu ceilalți colegi, să ști că nu te mănâncă nimeni.
-Nu avem canibali în clasă. *spuse celălalt coleg
Ușor de zis, greu de făcut. M-am dus la fereastră și am stat puțin acolo
-E greu, nu? *veni alt coleg la mine
-Da.
-O să te integrezi în cele din urmă, o să vezi.
Am vorbit așa toată pauza și mă ajutase și pe lângă cine să mă dau ca să fiu "populară " în clasă, să mă înțeleg cu toți. Mă bucur că mai există asemenea oameni.
După școală mi-am văzut 2 colegi gemeni fizic cât și moral (idioți), și au început să mă vorbească "pe la spate " de parcă aș fi fost invizibilă, dar eram chiar lângă ei. Pur și simplu mi-au dat lacrimile când am auzit ceea ce îi spuneau lui Yamato. Nu-i corect! De ce îmi fac asta? Numai minciuni! Întrebarea e "De ce nu acționez? " De proastă ce sunt... Dar lucrul care m-a făcut să mă simt cel mai bine a fost când l-am auzit pe Yamato spunând "Și ce dacă? " , probabil mi s-a părut, totuși sunt sigură că nu s-a întâmplat asta. Mă rog. M-am așezat într-un loc în autobuz, cineva se pune lângă mine dar nu-mi pasă . Tot ce îmi doresc e să ajung acasă repede. Motive? Cred că unul este evident iar celălalt? Mor de foame T.T
-Bună! *spune persoana de lângă mine
Este un băiat drăguț, blond cu ochii mari și căprui, de înălțime aproximativ 1,70m , probabil este un boboc după felul cum arată.
-Bună... *spun eu plictisită
Își scoase din ghiozdan un sandwich si mă întreabă :
-Vrei și tu?
Nici n-am stat pe gânduri și am răspuns "Da" dar mi-am dat seama că nu îl cunosc și am continuat "Ăăă nu trebuie să-mi dai dacă nu vrei "
-*rupe jumătate de sandwich * Uite ia și tu.
-Mulțumesc! *începând să mănânc
-Poftă bună!
-Mersi.
-Și la ce liceu ești?
-Păi Wreking College, tu?
-La fel. La ce profil ești?
-Mate-info.
-La fel. Ești a10-a,nu?
-Da.
-Am crezut că ești boboacă.
-Mi s-a mai spus...
-Dar ești drăguță ..
-Mersi.. Și tu.
Mda...după o grămadă de întrebari, am ajuns și la stația în care trebuie să cobor.
-Păi eu aici cobor, pa!! *plecând repede
Off ce zi am avut și eu...
