In cautarea trecutului

Capitolul V.

 In drumul spre casa,foarte lung, acestia au vorbit mult. De la scoala, iubire pana la parinti.

-In ce clasa esti? intreaba Sara c-un zambet pe buze.

- Practic as fi a 13 a, merg la U.N.E.D.S.,dar tu?

- Deci nu pot sa cred! Vorbesti serios? La fel si eu.

-Serios? Care e abilitatea ta pentru admintere?

-Probabil o sa ti se para ciudat.. Creez labirinte din carti. Cartile ma pasioneaza si mereu dupa ce termin o carte iau un pix negru si trasez linii printre cuvinte. Poate ti se pare o prostie,dar e adevarat,am construit un Labirint din 4 carti alaturate. Fantastic,nu?

-Ceva total nou pentru mine....

-Dar tu,Mihai?

-Sunt interesat de ultimele cuvinte inainte de moarte ale artisitilor.Poeti,scriitori si pictori. Studiez mult pe domeniu si ma bucur ca am intrat aici.

-Spune-mi ultimele cuvinte ale lui Octavian Goga.

-De ce el? intreaba Mihai putin nesigur.

- Azi am citit putin din el.

-Pai Goga a scris o pezie pe patul de moarte. Toti spun ca poezia nu este gata,ci trebuie terminata. Stii ce cred eu? Pentru el tot ce conta era ca poezia lui sa moara intr-un punct nesigur,la fel ca el. Ultimele versuri au fost

' A murit..

Cantece

Batrani

Pribeag

Pace

Inima'

Dupa parerea mea astea erau toate sentimentele lui,scrise pe o bucata de hartie mototolita..si,din nou,cred ca ultimul vers ar fi trebuit sa fie 'Durere' ,dar n-a avut putere sa o scrie si a mototolit foaia in pumn.

- DUMNEZELULE! Tot ce ai zis a fost atat de... captivant,adevarat,real....

Mihai nu negase,nici nu afirmase.. A lasat discutia in vant,purtata pe nisip apoi ajungand in mare.

Au parcurs mult fara ca unul sa scoata un sunet. Se priveau unul pe altul,nu in acelasi timp,dar o faceau.

-Chiar m-am distrat,marturisi Sara

-Si eu,mi-a placut sa-mi petrec timpul cu tine.

-Poate,cine stie? O sa stam pe acelasi coridor la U.N.E.D.S.

-Ai emotii?

-Clar nu,imi plac oamenii noi,locurile si profesorii.

-Am doar o mica retinere.

-Care?

-Ca n-o sa te am alaturi.

Sara il imbratisa strans.

Mihai ii cuprinse spatele si o stranse dragostos la piept. Mirosul ei de vanilie amestecat cu apa de mare se simtea atat de bine,parul ei era atat de matasos si moale ca niste pene.

-Iti plac florile? intreba Mihai dintr-o data.

-Doar cele ce provin de la persoane importante pentru mine.

Mihai se apleca si smulse o floare foarte mica de musetel si i-o daruie alaturi de un zambet cald si zapacit.

-Atunci...Imi acorzi onoarea de-a accepta aceasta mica si neinsemnata floare?

Sara zambi luandu-i floarea si aranjand-o langa bandana verde ce-i tinea parul.

O prinsese de mana si incepu sa alerge copilareste dansand cu mana inainte si inapoi. Amandoi radeau copios,aveau un ras colorat si sincer,cel mai probabil de la vodka.

Cand ajuns in fata casei,Mihai o pupa protector pe frunte urandu-i noapte buna.

-Noapte buna,Mihai. Zambise larg lasandu-si emotiile sa izbucneasca prin acel zambet.