Puteam in sfarsit sa iesim din cladirea spitalului si sa ne plimbam pe afara. Ma bucur atat de tare, sa simt dinnou caldura soarelui pe pielea mea. Ma imbracasem cu niste blugi nici prea stramti nici prea largi si un tricou mai largut. Pasisem in afara incaperii vesela si am inceput sa merg cat mai repede ignorand asistentele care strigau la mine sa incetinesc pasul. Ajunsa in fata iesirii am simtit cum picioarele mele deveneau din ce in ce mai grele. Devenisem atat de timida incat cu greu m-a convins Ella sa ies afara. O rafala de aer m-a lovit racoros in fata facandu-ma sa tremur din cauza fiorilor. Ne-am plimat amandoua pe marginea lacului care era in spatele cladirii vorbind si razand. Aceste clipe au durat in jur de vreo ora si la un moment dat a trebuit sa ne intoarcem inauntru.
Camera mea devenise o celula pe care voiam sa o parasesc in orice moment, si uite-l ca s-a ivit. Pe usa intra Ella cu cateva foi in mana zambind larg.Se aseaza vizibil nerabdatoare langa mine.
Ella: Dove am o veste super pentru tine.
Eu: Zi-mi repede.
Ella: Am discutat cu directorul spitalului si a vorbit cu parintii tai. Ei sunt de acord ca eu sa te adopt pe tine.
Eu: Pe bune?
Ella:Da, si poti veni cu mine de azi. Haide sa te ajut sa-ti strangi lucrurile plecam chiar acum.
Am inceput sa zambesc in timp ce eu si Ella imi strangeam hainele. Am iesit din institutie vesela si am urcat in masina Ellei, un Ferrari negru superb, dar ma intreb de unde are Ella atat de multi bani.Oricum, totul e atat de frumos zici ca e un vis, un nou inceput ma asteapta.
La media este Dove .
