Prolog

155 20 10
                                    

    Stătea chiar acolo. În simplitatea ei, stătea chiar acolo şi privea imensitatea de apă ce îi îneca inima în gânduri. Buzele i se mişcau încet, încruntandu-se uşor câteodată ca şi cum vorbea cu oceanul. Era desculţă. Picioarele ei fine ,fiind câteodată învăluite în atingerea rece a apei, erau prea albe, arătând că purta mereu tenişii aceia vechi ,aruncaţi mai încolo in nisip.
    O urmarea de mult timp. El stătea la masă în barul de pe plajă. Nu era un bar prea sofisticat. Câteva mese rotunde erau aşezate neordonat în mica sala din lemn vechi. În partea stânga era o tejghea, iar în spatele ei se afla Domnul Green, îmbracat cu veşnicul tricou albastru. Era un om cam de 45 de ani,insa avea deja parul argintiu. Atâta timp cât îi cerea o cafea ,îl lăsa să stea cât vrea la masa lui ,care se afla langa o fereastra de unde o privea pe ea. Ea era îndrăgostită de ocean,iar el... el iubea să o privescă.Putea să stea ore întregi, uitându-se la ea...

N\A : Salutare,oameni! Aceasta este prima mea carte.Nu este perfectă şi nici nu mă aştept să fie.Aştept critici şi mesaje de genul,,nu ai scris bine partea când s-au întâlnit" sau,, ai trecut prea repede peste o parte importantă".Este un prolog destul de scurt, adica foarte scurt... Am vrut doar să fie o introducere pentru poveste... Pentru a vă face o impresie trebuie să citiţi Capitolul 1.
Anyway, sper să vă placă...

TethysUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum