Capitolul 5

122 9 0
                                    

Elly's P.O.V

M-am trezit din nou in mașina aia nenorocita . Capul ma durea îngrozitor de tare , ce dracu s-a intimplat ? Imi amintesc cu alergam prin pădure , alergam spre sosea . Oh doamne eram asa de aproape de a scapa de nenorociții asera . De ce alergam ? Eu nu alergam , eu fugeam , fugeam de tipul ala cu parul roșu , la dracu cu el . Sper ca nu a pus mina pe mine altfel chel i-l fac .

Privirea mi s-a oprit pe gemul mașinii , priveam cum trecem cu o viteza de casele de sticla . Probabil erau zgiriie nori . Unde suntem ? Dar stii ce nu-mi pasa . Nu-mi mai pasa de nimic , pot sa faca astea ce vor cu mine , oricum nimeni nu are nevoie de mine , nimeni nu-mi duce dorul , nimeni nu ma cauta . Acum in acest moment mi-am dat seama ca sunt singura , singura in lumea asta mare si periculoasa . Trebuie sa supraviețuiesc cumva , trebuie sa scap de ei , dar cum poate o fata ca mine sa le tie piept a doi nesimțiți . Dar cum ai putut sa supravietuiesti 3 ani pe strada ? Vocea din capul meu isi face apariția in cele mai nepotrivite momente , defapt daca stau sa ma gindesc doar ea a fost cea cu care am vorbit in ultimul timp , asta pună i-am intilnit pe Luke si Michael , nu ca as vorbi prea mult cu ei , dar au fost singurele persoane care m-au băgat in seama sau ma rog nu stiu daca le pot spune persoane dupa ce i-am văzut ochii lui Luke , negri , acei ochi plini de întuneric intens si fara nici o emoție in ei imi făceau pielea de găina , nu-mi era frica de ei asa cum ar trebui , simteam ... nu stiu ce simteam cind , poate asta este inca un sentiment pentru a-mi masca frica sau poate că-mi plăceau acei ochi . Poate ca daca i-as mai vedea încăodata , sunt sigura ca o sa-i mai vad , nu sunt eu asa cuminte , o sa mai fac eu vre-o nebunie care sa-l enerveze pe Luke .
M-am ridicat din poziția culcata pe care o aveam . L-am putut vedea pe Michael care dormea pe scaunul pasagerului , iar Luke conducea . Cind a obesrvat ca m-am sculat și-a întors pentru citeva secunde privirea spre mine .

- Cum te simti ? Vocea lui a spunat ca o șoapta pe tentru a nu-l trezi pe Michael presupun .

- Bine . Ce a fost aia ?

- Stii despre ce vorbesc . Cum de ma început sa ma doară capul asa de tare , iar apoi țiuitul ala din ureche ...

- Nu stiu despre ce vorbești , probabil ca ai visat . Făcea pe prostul ma enerva acest lucru .

- Atunci de ce mai întrebat cum ma simt ? Ridic putin vocea la el .

- Mai încet o sa-l trezești pe Michael si te-am întrebat pentruca am vrut , dar stii ce mai bine nici nu deschideam gura , doamne nu poti sa stai un minut fara sa te cerți .

Am ris la ce a spus . El a început . Dar daca e asa încăpatinat sa recunoască treaba lui .

- In primul rid tu ai început cu carta , iar in al doilea ri- , nu reușesc sa continui propoziția căci vocea somnoroasa a lui Michael ma întrerupe .

- Nu puteți sa stați nici cinci minute in liniște ? Spune si se freacă la orchi cu dosul palmei .

- Vezi ce ai facut ? Spune Luke tăios catre mine .

- Nu e vina mea ca esti un încăpatinat si nu-ti poti tine gura . I-am întors-o deși știam ca din vina mea s-a trezit Michael .

- Ce copiii sinteti . Michael începe sa rida se noi . Dar eu nu vad ce e asa amuzant .  Cum te simti Elly ? Ma intreaba cu o voce mai îngrijorată .

- Bine , dar ...

- Ai visat , asta a fost tot , spune Luke înaintea mea .

- De unde stii ca vroiam sa-l întreb asta ?

Luke nu a sus nimic doar mi-a aruncat o privire tăioasă prin oglinda mașinii . M-am uitat la Michael care părea sa-si caute cuvintele , dar nu găsea nimic . Am răsculat lung si m-am de scaunul mașinii . Am stat in liniște , Michael se mai întorcea din cind in cind la mine . Pe drum ne-am oprit la o benzinărie . Baietii ai ieșit din mașina , lasinduma din nou singura . Începeam sa uras acesta mașina . L-am văzut pe Luke cum a trecut pe linga fereastra din dreapta mea , cred ca făcea plinul mașinii . Pe Michael l-am văzut intrind in mini-market-ul de linga benzinărie . Mi-am lipit fruntea de geamul mașinii si am stat asa pinacind nu am simțit cum o usa de deschide apoi se inchide . Mi-am ridicat capul si l-am văzut pe Luke , dar l-am am revenit la poziția inițială cind l-am văzut ca vrea sa se întoarcă spre mine .

- Elly , ma strigat el , dar nu l-am băgat in semna . Elly ! A strigat el cind vede ca nu aveam degind sa ma mișc .

- Ce vrei ? L-am întrebat neluindu-mi capul de pe geamul mașinii .

- Eu ... Mie , se bilbia Luke , cind am văzut asta mi-am ridicat ochii la el , asta la facut sa tacă preț de citeva secunde , Imi pare rau , a spus atit de încet incit daca nu avea sa fie liniștea asta dintre noi nu aveam sa-l aud

- Ce ? Deși l-am auzit din prima vroiam sa o mai spună inca odata .

- Imi pare rau , spune el mormăind sub nas , dar mia fost de-ajuns .

- Pentru ce ?

- Pentru mai devreme , nu trebuia sa fiu dur cu tine , eram nervos iar tu-

- Iar eu eram singura pe care puteai sa-ti vesti nervii ? Spun eu si ridic dintr-o sprinceana badjocuritor . Dar pentruca esti un nesimțit nu vrei sati ceri scuze ? Am sărit calul un pic , dar nu-mi pasa , nu poate sa tipe la mine doar pentruca l-am întrebat ceva apoi sa-si ceara scuze .

- Esti imposibila . Spune Luke si se întoarce cu fata la volan .

Nu a durat mult pina cind l-am văzut pe Michael cum a ieșit din magazin cu doua pungi pline . A intrat in mașina si s-a întors spre mine . Mi-a pus o punga pe genunchi , iar din cea lalta a scos o cutie de plastic transparentă , era un sandwish . Chiar imi era foame . Nu m-am mai oboist sa vad ce era in cea lalta sacoșa , am deschis cutia si am început sa mănînc din sandwish . Luke si Michael au facut la fel .

- In sacoșa aia ai niste haine de schimb , a spus Michael luind o mușcătura din sandwish .

- Mersi , i-am spus si i-am afișat un zimbet călduros . Luke de ce nu poate sa fie asa dragut ca Michael ?

Dupa ce Luke a terminat de mincat am pornit din nou la drum . Eu si Michael inca savuram sandwish-ul . Dupa ce am terminat am luat sacoșa si m-am uitat ce era in ea . Am putut sa vad o pereche de blugi negri , ceva împletit cu lina rosie , cred ca era un pulover si inca ceva la fundul sacoșei , dar nu m-am uitat ce era . Am dat sacoșa la oparte mi-am întins picioarele pe toată banchet relaxindu-ma un pic . Am mai mers cred ca inca vreo oara , iar cind am văzut semnul Bine ati venit in LA nu m-am abținut sa întreb :

- Ce facem aici ? Am întrebat privindu-l pe Michale sunt sigura ca Luke avea sa spună ceva se genul , nu e treaba ta .

- Plecam acasa . Spune Michael privind pe gemul mașinii .

Mereu am visat sa ajung in LA , plănuiam asta cu părinții inca de cind eram mica . La virsta de 18 ani eu si toti prietenii mei vom pleca pe plaja unde imi voi sărbători majoratul .
Priveam pe geam copleșită de imaginea pe care o aveam in fata . Mergeam pe un drum exact pe linga plaja . Vedeam oceanul , iar in acel moment mi-am imaginat valurile mici care imi loveau picioarele , iar din cauza apei reci tresăream din cind in cind , razele soarelui care imi mingiau fata . Imagina asta a zuburat din capul meu cind am văzut ca mașina o ia in alta direcție . Am intrat pe o strada unde se aflau case imense , cred ca aveau mai mult de o suta de etaje fiecare . Mașina s-a oprit in fata unei case de sticla imensa . Portiera mașinii s-a deschis si l-am putut vedea pe Michael cum imi făcea semn sa ies . Aici locuiau ei ? Am intrat înăuntru si ne-am îndreptata spre lift Luke a apăsat butonul pentru a chema liftul , cind usile sau deschis, am intrat in mica cabina a liftului , Luke a apăsat etajul 95 , iar imaginat ușile sau inchis si am simțit cum ne ridicam . Sa auzit cum o voce de robot a spus etajul 95 , iar ușile sau deschis Luke a ieșit primul , Michael mi-a facut semn sa-l urmez pe Luke , nu am stat pe ginduri , am ieșit repede din cabina cu Michael dupa mine . Am mers pe un coridor lung , cu multe uși , pereții erau albi iar ușile negre , era un loc stilat , de ce ma mira ca astea doi locuiesc aici ? Ne-am oprit in fata ușii 9056 . Luke a răsucit cheaia in usa si a împins-o pentru a o deschide . Mi-a facut semn sa intru , iar eu am ramas cu gura cascată de ce am văzut acolo .

Like a demon || Luke HemmingsUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum