El

Etapa

Trecând luni și fiind așa buni prieteni el îi mărturisește ca poate sa îi spună orice, tot ce îi trece prin cap,deși în ultimele zile devenise cam distant de ea, dar fata avea de gând sa îi mărturisească ca s-a atașat de el,deși își risca toată fericirea spunandu-i asta. Știa ca nu era genul de băiat care sa înghită complimente , știa ca era genul de băiat distant și orice cuvânt greșit spus îl putea îndepărta, știa ca nu citește romane. Dar , era singurul mod în care putea sa vadă dacă chiar tine la ea și i-a fost dor sau avea de gând sa îi repare inima și după sa o sfărâme de 2 ori mai tare ca la început.
Venise noapte,se socotea și se certa cu ea însăși,mesajul era scris "Uite,ai zis sa Îți zic tot ce îmi trece prin cap,cu riscul de a te pierde vreau sa Îți spun că țin și m-am atașat de tine, nu aștept sa simți la fel sau sa mă tratezi altfel,eu vreau doar sa Îți spun ce îmi trece prin cap de câteva zile în coace". Inima îi tremura, creierul o luase razna dar încă îi spunea ca e o alegere greșită, iar ea începea sa îi dea dreptate.
Apoi,intrând pe un site de socializare vede 2 fete comentându-i la fotografii , lasandu-i inimioare și pupici , intrase în panica , îi era frica sa nu i-l ia vreuna dintre ele. Nu mai gândise, nu își mai asculta rațiunea, acționase instinctiv ca și un vânător asupra prăzii sale. Cum se zice , cel mai deștept cedează, de aceea își ascultase ea inima.
Trecuse 5 , apoi 10 , apoi 15 minute iar într-un final văzuse mesajul dar nu răspunse.
I se oprise inima și de abia acuma avea sa înceapă calvarul. Se ura, spunandu-si în sinea ei ca a fost o mare prostie, ceea ce și a fost, se gândea ca dacă avea ceva cu una dintre fetele acele nu mai vorbea cu ea.Apoi gânduri sumbre îi străbăteau mintea, avea de gând sa se sufoce,nu mai voia sa apuce ziua de mâine, lacrimi îi inundau fata, și putea simți de data asta Cum îi crapă inima. Stătea pe întuneric, unde își putea auzi doar respirația greoaie și simți cum lacrimile îi umezesc perna.