Mostenire Supranaturala

Prolog

Jensen și Jared stăteau, încremeniți în fața camerei micuței Jo. Flăcările erau până în tavan, iar ei aveau ochii înlăcrimați datorită neputinței. În acele momente cei doi se simțeau parcă încătușați și fără vlagă. Erau paralizați la plânsetele micuței Jo.

Micuța surioară plângea și se zbătea din toate puterile, dar nimic și nimeni nu reușea să o salveze. Cei doi frați tremurau, iar groaza și teroarea se citeau în ochii lor. Cât ar fi dat să își facă curaj măcar unul din ei să intre în camera roz a lui Jo, să o salveze.

Jensen se uita încruntat la Jared și strângând din pumni nervos și cu o privire parcă dintr-o altă lume, se uita la Jared și ii spuse:

-Nu poți sta așa!!! strigă Jensen. E Jo, micuța noastră soră!!! Trebuie să o salvăm!spuse printre dinți Jensen.

Cu ochii în lacrimi, Jensen îsi ridică geaca neagră de piele și intră cu pași repezi și hotărâți în camera micuței Jo. Jared era ca un uragan în fața ușii. Il privea neputincios pe Jensen. Fumul se ridica pe pereți, iar Jensen devenea tot mai invizibil. O singură fraza a auzit Jared:

-Salvează-ne părinții!!! Strigă Jensen.

Atât reușise Jared să mai audă din partea fratelui său.

Jared fugise la parterul casei și încercase din toate puterile să se lupte cu acea ciudățenie cu ochi negrii ce ii chinuia mama pe scaunul de piele de lângă șemineu!!! Alergând spre omul cu ochii negrii, auzi din spate vocea lui Jensen.

-Nu am reușit să o salvez!! Spuse Jensen gâtuit, cu lacrimi în ochi. Jo a noastră a dispărut!!! Nu mai e!!spuse cu un glas de disperare Jensen,cu lacrimile curgându-i șiroaie.