Secretul diavolului

Zona neagra

          Heei!Stiu ca am zis ca o sa postez repede,dar de cate ori ziceam ca postez,ma apucam sa scriu.Stiu,e scurt,dar promit ca urmatorul o sa fie mai lung.Citeala placuta**:

       Trupul meu paralizat simte o usoara briza rece care ma face sa tremur.Nu ar trebui sa fiu mort?Sau sunt mort si am ajuns undeva in Iad?Simt cum sangele goneste cu doua sute de kilometri prin venele mele inghetate,ca si cum incearca sa imi readuca mobilitatea.In cele din urma,cursa sangelui ajunge in venele de la picioare,si acolo prinde mai multa viteza,facand sa imi simt din nou picioarele.Atat imi trebuie,ca ma ridic,desi restul corpului e inca paralizat,si fug.Nu stiu unde fug,dar fug cat mai departe de aici.

    Nu stiu unde ma aflu,stiu doar ca e un loc foarte intunecat.Nu vad nimic,nu vad unde fug.Inima,speriata si in completa alerta,imi spune ca nu conteaza unde fug,numai sa fug cat mai departe de aici,dar creierul,care incearca sa ma calmeze,imi spune sa ma opresc si sa cercetez,ca sa inteleg si sa contraatac.Din pacate,imi ascult creierul si ma opresc din alergat.Ma uit in jurul meu,si la fel ca inainte,nu vad nimic,numai negru.Parca nimic nu ar exista in jurul meu.Nu stiu de ce,dar simt ca,odata,a fost ceva aici,ceva important,dar cineva a venit si le-a ras de pe fata pamantului.

             -Ma bucur ca ti-ai revenit,fiule.se aude o voce aspra si neagra,care imi da fiori.Ce zici,vrei sa...

     Nu mai stau sa aud ce spune,si o iau din nou la fuga.Din spatele meu se aude un marait cunoscut,care ma face sa alerg si mai tare.Dar de ce fug?Oricum sunt mort,deci nu am pentru ce supravietui.Dar totusi,daca sunt inca viu,si sunt doar intr-un loc necunoscut.Mai bine fug decat sa ma opresc si sa risc sa dau de El.

              -Opreste-te,nenorociutle!aud vocea groasa care striga in spatele meu.

             -Nici daca mi-l aduci pe dracu in fata ochilor!strig eu fara sa vreau.

      Dupa aceasta replica prost gandita,nu imi mai raspunde.De fapt,nu se mai aude nimic din spatele meu.Ma opresc,si izbutesc sa ma uit inapoi.Nimic.Cred ca l-am pierdut.Cand ma intorc,inima imi sare pur si simplu din piept.In fata mea sta o creatura de doi metri,cu un zambet malefic,niste canini anormali de mari si ascutiti,un abdomen bine lucrat,plin de taieturi si desene sataniste,cu un obiect in mana stanga,care arata ca o coasa,si cu un tatuaj pe antebratul stang.Ma uit mai atent,si reusesc sa il descifrez."666".Nu ii pot deslusi chipul,tot ce vad e acel zambet infiorator si coarnele care ies in evidenta.

       Ochii incep sa mi se mareasca de frica,sangele incepe sa zvacneasca prin vene,iar respiratia mea se accelereaza din ce in ce mai mult.Incerc din rasputeri sa ma misc,dar parca ceva ma tine de picioare.Mii de fulgere imi trec prin coloana vertebrala,parca incecand sa ma trezeasca din acest cosmar.Prin gatul uscat ca iasca incearca disperate sa iasa niste strigate de ajutor,dar sunt tinute in lant de frica mea idioata.

        -Uite,ti l-am adus pe dracu,acum ma asculti?se aude o voce bine cunoscuta,din pacate, din spatele meu.

       Cu ultima urma de curaj care mi-a mai ramas,imi iau ochii de la monstruozitatea care sta in fata mea,ma intorc cu spatele la ea,si il fixez cu privirea pe cel care imi vorbeste.Tot ce vad e o silueta neagra,inalta,si niste unghii incredibil de mari,ascutite si pline de sange....Sange!?

      Dintr-o data,simt o durere naucitoare in piept.Din gura mea ies niste tipete ingrozitoare,imbibate in durere,care fac ca pe chipul omului din intuneric sa se schitze un zambet multumit.Imi pun mana pe rana,scotand un tipat asurzitor,si imi aduc mana plina de sange in fata ochilor.Ma uit ingrozit la sangele meu,sangele care curge neincetat,ca si cum ar fi o cascada care curge din varful unui munte.

    Lacrimi amare incep sa isi faca simtita prezenta in ochii mei,si imi intetoseaza mai mult privirea.Din nou,sunt pe punctul de a muri,tot din cauza lui.De data asta,nu imi vad viata,vad un altar,sase oameni imbracati in robe,sase pentagrame,sase cutite si sase candele rosii aprinse.Pe altar observ o fata de saispreze ani,cu parul lung si blond si niste ochi verzi.Din ochii ei cad pe altar siroaie de lacrimi rosii ca sangele,iar din gura-i tremuranda iese propozitia "Va rog,nu eu,nu sunt eu,el e!",in timp ce arata spre un baiat care sta intr-un colt,cu spatele.Tot ce vad e ca e tinut in lanturi.Pe spate are sute de urme din care curge sangele,iar mainile tinute in lanturi aproape ca nu mai au carne,iar oasele se vad cu usurinta.Imi intorc atentia spre fata de pe altar.Corpu-i plapand si gol ii e plin de rani,urme si desene insangerate,chipu-i fin care odata a fost alb acum e rosu si taiat,mainile tinute in lanturi sunt lipsite de carne si piele,putandu-se vedea oasele rupte.

   Ma uit socat la tot ce e in jurul meu,la acei oameni in robe,la baiatul tinut in lanturi,si la fata chinuita.De nicaieri,apare acel monstru de doi metri,care era in spatele meu acum cateva minute,cu o cheie in mana.Se duce spre baiatul captiv in lanturi,si il elibereaza.Acesta cade pe jos,incapapil sa stea singur in picioare.Bestia il ridica de o mana si il azvarle cu scarba spre altar.Cu chiu cu vai,baiatul se ridica,sprijinindu-se de piatra,si se uita cu ura la monstru.Bestia se uita urat la el dupa care spune: 

           -Stii ce ai de facut,iar daca nu o faci,sti care sunt consecintele.

          -Stiu care sunt,dar nu se poate sa...

       -Nu se poate nimic,taci si fa-o,vierme!spune scrasnind din dinti monstruozitatea cu un bici in mana.

       Baiatul,speriat,se indreapta spre unul dintre cei cu robe,se apleaca si ia cutitul care se afla la picioarele lui.Se intoarce usor pe calcaie si se indreapta spre altar.Fata,plangand si suspinand,il implora sa o lase in pace,si sa recunoasca cine e.Baiatul murmura un "Imi pare foarte rau,nu pot",si ii cresteaza pieptul plin de rani.Ochii fetei se maresc,si ea incepe sa planga.Sangele rosu si limpede se scurge din rana imensa,iar fata incepe sa se opreasca din zbatut.Cu ultimele sale puteri,fata isi rostete ultimele cuvinte "Sper ca esti fericit acum",si isi inchide ochii ca iarba abia rasarita pentru totdeauna.Viata ei s-a stins ca un soare care e inlocuit de luna.

        Simt cum inima mea o ia la goana,si sunt sigur ca in curand o sa fac infarct.Cad in genunchi,si imi pun mainile la ochi.Nu imi pasa daca acesti...nici nu stiu cum sa le spun,ca numai oameni nu se pot numi,ma vad plangand,in acest moment pot sa imi faca ce vor,oricum nu mai conteaza.Cand acea fata si-a dat duhul,am simtit o strafulgerare in inima,ca si cum o persoana draga mie a fost ucisa chiar acum,sub ochii mei.Simteam ca o cunosc de undeva,ca mi-a fost apropiata,si am simtit ca am eu am facut asta acum mult timp,dar nu-mi amintesc.

       Imi duc mana la inima,in incercarea de a ma calma,dar fara speranta.Il vad pe acel baiat cum se intoarce brusc spre monstru.Ochii ii sunt plini de lacrimi...de sange,ura si dispret.Arunca cutitul la picioarele hidoseniei,dupa care tuna:

          -Sper ca sunteti fericiti acum,m-ai facut sa ucid un om!tipa acesta cu toata forta,cazand in genunchi incepand sa planga mai tare.

    Ma uit la baiat,si vad cum lacrimile de sange se preling usor pe obrazu-i rosu si plin de cicatrici,dupa care se izbesc brutal de podea.Imi mut privirea si ma uit la monstru.Pe fata taiata si plina de pentagrame,s-a format un zambet malefic si multumit,care ma face sa il urasc din ce in ce mai mult.

           -Suntem foarte multumiti,baiete!Desi nu esti tu acela,ai potential,poate o sa imi fii de folos.Iar tu,plangaciosule,spune acesta aratand cu degetul spre mine,treci langa el,acum!

  Ma...poate vedea.Sangele,care cu cateva secunde inainte alerga la maraton,acum a inghetat,nemaiavand curaj sa isi continue drumul.Ma ridic speriat,dar nu fac nici un pas.

             -Parca ti-am spus sa mergi langa el!spune urland ultimele trei cuvinte.

       Fara sa mai astept,m-am dus langa acel baiat,si m-am pus in genunchi langa el.Acesta isi scoate fata din ascunzatoare,si se uita la mine.Ochii ii sunt rosii de la atata plans,iar lacrimile de sange au lasat urme pe fata-i care odata a fost alba.Din nu stiu ce motiv,se uita stupefiat la mine,dupa care se uita la monstrul cu coarne.

            -Stiam ca o sa mearga.spune razand malefic.Bun venit in Iad,fiule!

       Scuzati greselile de tastare,nu e corectat.:)