Dragoste.Realitate.Sentimente.

Poveste-trebuie doar rabdare sa ai

Eram clasa a 8 , eram o copila. El era baiatul visurilor mele ,cu 3 ai mai mare ca mine. Imi placea de el, dar nu aveam curajul de ai spune. Ca sa nu imi dezvalui identitatea ,foloseam "numar necunoscut", doar ca sa ii aud vocea. Treceau zilele pe rind , parca erau niste clipe , si cu fiecare zi mai tare ma indragosteam de el.

Vocea lui era asa de frumoasa , incit ma facea sa ma pierd in ea, il simteam cum se enerveaza pentru ca eu nu ziceam nimic ,eu doar il ascultam pentru o secunda si inchideam inapoi. Adoram sa il aud , iubeam sa ii privesc pozele nonstop pe net . Avea un zimbet atit de frumos , incit ma facea sa ma indragostesc de el imediat.

Trecusera timpul foarte repede, el era motivul pentru care eu zimbeam , dar el nu stia asta. Incepusem o noua relatie cu alt baiat , dar pe el nu il puteam scoate din cap nici sa vreau asta. Relatia mea noua , era destul de frumoasa , insa zilnic il minteam ca il iubesc pe noul baiat cind defapt singura mea iubire era cel vechi (cu toate ca nu ma intilnisem deloc cu el ).

Trecusera un an de relatie , credeam ca l-am uitat pe cel vechi , ma minteam zilnic ca nu mai simt nimic pentru el . Insa ironia sortii, eram amindoi dansatori de folclor la diferite ansambluri , insa aveam concerte comune. La fiecare concert il admiram , imi placea felul in care isi misca picioarele ,felul in care zimbea pe scena , insa cu toate acestea eram geloasa pe partenera lui (voiam eu sa fiu in locul ei ).

Anii au trecut ,terminasem clasa a 9 si mi-l scotesem din cap , sau cel putin asa am crezut. In clasa a 10 nu il mai cautasem deloc , aproape ca am uitat de existenta lui . Acum in clasa a 11 i-am gasit intimplator numarul de telefon ,asa ca l-am sunat . Credeam ca nu o sa raspunda, caci trecusera mult timp decit eu nu mai vorbisem cu el .

L-am sunat , am vazut ca are acelasi numar , si m-am panicat , am inchis . M-a sunat el inapoi , eu tremuram , eram fericita , ca o sa ii aud vocea, desi credeam ca imi trecuse tot. Eu pretinzind ca a fost o greseala si ca am incurcat numarul , i-am inchis. El insa m-a sunat din nou sa afle cine e la telefon . Am cedat si i-am zis cine sunt , mi-a zis scurt ca ma cunoaste, eu i-am zis ca il cunosc si eu , fara alte detalii. Dupa o saptamina,i-am gasit profilul pe net , asa ca i-am trimis o cerere de prietenie. A acceptat-o , dupa citeva zile imi scriese primul sau "Buna". Eram in culmea fericirii , incepusem sa vorbim . Apoi am avut si prima noastra intilnire ,acea intilnire care o asteptasem eu de multa vreme.

Acum avem doua luni de cind suntem impreuna si nu am crezut niciodata ca el o sa se poata indragosti de mine , insa inevitabilul s-a produs. Dupa atita asteptare , in sfirsit el e al meu .

Am invatat ca in viata nu conteaza cit astepti , conteaza pe cine astepti , si daca iti e destinat sa va cunoasteti o sa o faceti , trebuie doar rabdare sa ai .