Paradise ►Z.M

Capitolul 1

Liniste si pace. 
Eram pe plaja si ascultam cantecul valurilor ce se miscau lin . Cerul capata culori rosiatice iar vantul adia usor. Asteptam apusul  asezat pe sezlongul meu pe o insula tropicala. Cateva fete in bichini jucau volei pe nisipul cald.  Ce poate fi mai frumos? 
" Iubito, imi mai aduci te rog un cocktail?" am soptit cu ochii aproape inchisi lasandu-ma pe spate. 
" Am ceva mult mai bun pentru tine iubitule" a spus fata cu ochii albastrii.Ochii mei s-au luminat  la fel ca cei ai unui copil mic cand afla ca mama sa ii va cumpara jucaria mult dorita.  S-a asezat deasupra mea, masandu-mi abdomenul si sarutandu-ma pasional. Am tors ca o pisica incercand sa ma asez cat mai comfortabil. Puteam simti deja intaritura ce se formase in pantalonii mei. Am tras-o mai aproape adancind sarutul. Mainile mele urcau tot mai sus pe corpul ei incercand sa-i ridic tricoul larg pe care il purta. Se aude un sunet ciudat care isi uneste glasul cu soapta monotona a nemarginirii oceanului. Il ignor si ma alatur din nou peisajului de vis. Mainile fetei isi faceau de lucru in parul meu. Reusesc sa ii dezvelesc pieptul  dar...Se pare ca linistea nu dureaza la nesfarsit. Sunt intrerupt de sunetul care se aude din nou, acum din ce in ce mai tare. Incep sa ametesc. Ce se intampla cu mine? Fetele, peisajul, culorile, FETELE! Dispar toate. "Nuuuu!" striga o voce a mea interioara acoperita puternic de sunetul acela alarmant care imi strica minunata viata. 
" CEASUL!" Strig deodata ridicandu-ma brusc. " Cat e ceasul? ". Alarma inca suna. Era ora 7:30, iar eu eram ametit si, inca imbracat? Oh, ce am facut aseara? Oh nuu, interviuuul! Am uitat complet! Nu, nu, nu! Am facut un dus rapid, apoi am imbracat o pereche de blugi skinny negri, rupti in genunchi, un tricou negru pe care era imprimata o imagine cu trupa AC/DC si vesnica mea geaca de piele. Mi-am aranjat parul si m-am incaltat cu o pereche converse tot de culoare neagra. Am aruncat o ultima privire in oglinda inainte sa ies. " Bun. Sunt gata." mi-am spus si l-am apelat pe Louis. 
"Louis  unde esti? " am spus rapid coborand scarile din spate ale cladirii. Mereu ieseam pe acolo,nu imi placea sa fiu vazut de lume. " Am nevoie de masina ta" 
" Ajung imediat amice." m-a informat.
" Ok frate, iti raman dator." am spus si am inchis fara sa mai astept raspunsul.
Louis a ajuns in cam 5 minute . Mi-a povestit cum aseara am fost in club si m-am imbatat asa tare incat am lesinat. El m-a adus acasa si am reusit sa ma tarai pana in pat unde am si ramas pana azi dimineata. M-am urcat in masina si am apasat acceleratia. 
"Bafta!" l-am auzit pe Louis tipand in urma mea.  Oh, o sa am nevoie. 


...


" Ai intarziat." mi-a spus cu calm doamna in varsta ce se ascundea in spatele biroului. " Domnisoara Hadid nu mai primeste pe nimeni." 
" Dar interviul era la ora 8:15." i-am specificat uitandu-ma agitat la ceas. 
"Domnule Malik, ati vazut cat este ceasul? Este 8:20." 
"Asta este o prostie." am marait lovind cu pumnul in biroul de lemn. 
"Cred ca este timpul sa plecati, sau.." Nu am mai asteptat sa continue. Am plecat, sperand sa gasesc eu singur ceea ce caut. " Frate, cladirea asta e enorma" mi-am spus invartindu-ma si uitandu-ma in jur ca un copil care si-a pierdut mama in magazin. Am decis sa iau liftul pana la ultimul etaj. Banuiam ca acolo voi gasi biroul ei. Am vazut o fata iesind dintr-o camera cu o tava cu cesti de cafea. Acolo trebuia sa fie. Am tras aer in piept si am intrat. Ea statea pe canapeaua de piele citind dintr-o revista de moda. Era imbracata intr-o rochie dreapta, pana la genunchi, mulata pe corp, de culoare rosie. Parul ei blond se revarsa ca o cascada peste umerii goi iar ochii albastrii ca marea ma priveau insistent. 
" Cine esti si ce cauti aici? " m-a intrebat curioasa apropiindu-se de mine. 
"Sunt Zayn Malik." m-am prezentat intinzandu-i mana. Ea nu mi-a copiat gestul si m-am simtit usor jenat. " Dumneavoastra trebuie sa fiti domnisoara Gigi Hadid? "
" In persoana" mi-a raspuns plictisita. " Deci, de ce esti aici? " 
" Am auzit ca aveti nevoie de un asistent. Ati dat un anunt si ati spus ca va avea azi loc un interviu." i-am explicat. 
" Stii Zac.." 
" Zayn." am intrerupt-o.
" Ce te face sa crezi ca poti fi asistentul meu? "
"Pai, nu am mai facut asa ceva, dar va asigur ca prind foarte repede si ma voi descurca." am spus increzator.
"Asta nu ma convinge. Vezi tu, Zac, aici exista niste reguli. Iar tu ai incalcat deja 3 dintre ele." se plimba prin incapere pasind cu grija si vorbind calm, aproape soptit. Eu stateam pur si simplu si ii urmaream actiunile. 
" In primul rand,  ai intarziat. Iar aici punctualitatea e mai importanta decat crezi. Stii si tu ca timpul inseamna bani." 
"Nu cred ca ati pierdut foarte multi bani din cauza intarzierii mele de 10 minute." i-am replicat deja enervat de atitudinea ei prietenoasa. 
"Asta este o alta greseala pe care o faci Zac. Niciodata, dar niciodata nu ma intrerupe si nu ma contrazice. Asta ar fi a doua regula. Si nu in ultimul rand..." S-a oprit din vorbit. Ce face? Se uita la mine? Ma simt de parca m-ar scana din cap pana in picioare. Se apropie de mine, iar acum distanta dintre noi este de cativa centimetrii. Privirea mea a cazut pe decolteul ei, destul de generos. Am incercat sa ma abtin sa nu sar pe ea, asa ca m-am dat un pas in spate si am asteptat sa spuna ceva. Ea si-a dres glasul si a vorbit.
" Vestimentatia ta." 
" Ce e in neregula cu hainele mele? " am intrebat surprins.
" Pai, Zac, daca vei fi asistentul meu vreau sa te imbraci corespunzator postului tau. La costum? Camasa, cravata? Ai auzit de asa ceva? "  
"  Nu."  am raspuns sarcastic.
"  Atunci imi pare rau. Nu iti doresti locul asta de munca? Sa stii ca regulile nu se termina aici. Esti dispus sa accepti? ". Oh doamne. Eu nu am respectat niciodata regulile. Dar am nevoie de bani. Ma gandesc sa renunt. Sigur voi gasi ceva ce sa mi se potriveasca. Dar..statea acolo si ma privea in.. felul ala.. Ochii ei ma inghiteau de-a binelea. Nu o pot lasa, nu. 
" Da."  am raspuns scurt, un nod formandu-se in gatul meu. Ea imi zambi venind din nou aproape de mine. S-a apropiat de urechea mea si mi-a soptit: 
" Bun venit in paradis, Zayn." 
.
.
.
.
Vai deci.. da.. m-am apucat si de cartea asta. Videoclipul lui Zayn la Pillow Talk m-a facut sa scriu :)))
Tin sa mentionez ca la acest capitol am primit putin ajutor din partea unei prietene.. m-a rugat sa nu-i dau numele :))) Fiind primul capitol nu prea stiam cum sa incep si chestii.. deci.. Multumesc *persoana* :)) ♥ 
Acum vreau sa-mi spuneti cum e.. daca merita sa o continui. Pupici ♥