Be mine

Capitolul 1

Este o toamnă minunată având în vedere începerea şcolii. Nu, nu mi-am luat un telefon nou sau orice altceva la care v-aţi putea gândi. Am cunoscut pe cineva. Pe cineva care mi-a schimbat viaţa şi de care, acum, sunt dependentă. Pare ciudat, ştiu. Vă gândiţi cum o fată de 14 ani se poate îndragosti. Unii cred că este absurd ca o puştoaică să poata ştii măcar ce este aia iubire. Şi eu credeam asta.. până săptămâna trecută. Să va spun ce s-a întamplat:

Tatăl meu şi-a găsit un nou loc de muncă mai acceptabil şi mult mai bine plătit fată de celălalt. Aici, şi-a făcut un prieten, pe care, la un moment dat, l-a invitat să vină cu familia la noi. Ceea ce nu ştiam şi tata mi-a ascuns, este faptul că acel om, avea un baiat mai mare cu 3 ani ca mine. Eram încântată într-un fel. Credeam că stând cu el, mă voi mai maturiza şi eu. Se pare că m-am înşelat rău.

Totul era bine. Am aşteptat cuminte venirea musafirilor. Peste o ora, viaţa mea s-a schimbat radical. Pe uşa, a intrat băiatul care m-a făcut să nu mai fiu ceea ce eram.

Politicoasă, m-am dus şi i-am salutat pe toţi.

Părinţii mei ne-au trimis în camera mea . De mică, mama m-a învătat că nu am voie să asist la discuţiile adulţilor, dar nu vă voi plictisi cu asta. Eu m-am pus pe pat, iar el s-a aşezat lângă mine. Îmi zâmbea, mă simteam minunat. Am început să vorbim şi ne înţelegeam atât de bine. Ne jucam într-un mod atat de dragut. Îmi doream să nu mai plece niciodată! Însă.. se pare că dorinţa mea nu s-a îndeplinit, iar după 3h a trebuit să plece. La plecare l-am îmbrăţişat lung ( probabil m-a crezut nebună).

De atunci, nu pot uita acei ochi verzi.. acel zambet.. NU POT! De curând, am aflat că îl voi revedea, însă, nu ştiu cum v-a decurge.. sper că nu va afla că-l plac..

Yaaay. Primul capitol. Rămâneţi aproape pentru a afla continuarea. :3