Prolog

204 14 1
                                    


O mie de brațe mă strâng în același timp, trag de mine pentru că îi sfidez și mă doresc.

Ei m-au avut și m-au pierdut în nenumărate ipostaze. Dețin controlul. E ceva nou, e ceva stricat sau vechi, e ceva bizar ce intrigă pe oarecare. Îl vreau mult și mai mult de atât. E ca un drog ce sfidează oricare alta prezentă masculină. Sigurul pericol la care mă supune este acela de a mă lasa fara antidot. Îl vreau în o mie și una de feluri, în idei de prezent și viitor, un viitor ce îmi dozează fiecare zi a vieții în noi circumstanțe, să călătoresc peste hățișuri condamnată la iubire. Fericire și împlinire. Așa e jocul, cu măștile pe cap ignorăm totul intrând în alte vieți.

Black IncognitoWhere stories live. Discover now