Zadarnic încercați, voi,
Fantasme umane, obscur si glaciar,
Cu lanțuri aspre si insetati de dominare
Caci inutil aspirati, la "dulcea" infranare,
A unui spirit ce liber s-a născut,
Si de moarte tot asemeni va fi incununat.
Zadarnic încercați, voi,
Fantasme umane, sa-l curatati
Cu biciul scăldat in învățare
Cică sub mantaua asupririi
Ce spre a rodii o cultivați, se zbate legea firii,
Iar acel spirit e, deja, un mare învățat.
Zadarnic încercați ,voi,
Fantasme umane, sa impuneți un drum,
Zburand peste neantul cel venerati nebuni.
Neantul va pictat paloarea cu ochii sai de fum.
Caci neoglindit in acea sumbra pictura,
Spiritul cel creator, a pasit pe propriul drum.
Zadarnic încercați, voi,
Fantasme umane, cu fortă sa luminați,
Cand misel in intuneric,v-ati dus sa respirati,
Caci mirosul impasului, v-a intoxicat.
Pe el, acea mireasma, l-a imbalsamat,
Si-n goana sa de a ajuta, in iluminare spiritul i-a fost sculptat.
