1.Prima zi,o alta lume

123 14 2
                                    

-Selena! Trezirea,nu vrei sa intarzii!
-Mamaaaa,inca 10 minute,te rog...
-Esti deja pe langa program. Asa ca hai jos,te astept in bucatarie.
Usa se trantise usor dupa iesirea mamei,iar eu somnoroasa cum sunt imi indes picioarele in papuceii mei pufosi de casa. Soarele isi facea si el aparitia,mangaindu-mi pielea.Ma indrept spre baie unde fac un dus scurt,dupa care ma spal pe dinti si merg sa vad cu ce sa ma imbrac... Era inceput de toamna,nu puteam sa-mi iau tocmai pantaloni scurti si maieu,cum obisnuam pana acum. Dupa 5 minute petrecute in fata dulapului,imi iau o perechs de blugi de un albastru deschis si un tricou alb cu inscriptia "Today is a good day" sa speram...imi zic eu in timp ce cobor scarile casei,pentru a ajunge la parter. O zaresc pe mama in bucatarie si deindata ce ma vede ia o farfurie din cuptorul cu micro-unde si mi-o pune pe masa.
-Pofta buna,scumpa mea!
Dau din cap in semn de multumesc dupa care imi infig "ghiarele" in clatitele pregatite de mama,care erau delicioase.
Ma ridic lenes de la masa,ma duc in hol sa ma incalt,imi iau geanta si ies,dar nu inainte de a-mi saluta parintele.

Era prima data cand vin aici,era ceva nou pentru mine,totul se schimbase radical de la divortul dintre ai mei... Va intrebati de ce s-a ajuns la divort? Ei bine... Tata a devenit un alcoolic cu diploma,in timp ce mama se straduia sa aduca banii in casa. Tata era mai mereu prin baruri si de multe ori cand venea acasa o batea pe mama,iar cand ea nu era,isi varsa nervii pe mine.

Mi-a fost greu sa ma mut aici,in Los Angeles. Nu eram obisnuita cu toata agitatia din orase,eu locuind la marginea Londrei,intr-un cartier foarte linistit. Nu vedeai multe masini trecand pe acolo,sau formandu-se cozi din vina carora sa rasune claxoanele. Era exact opus a ceea ce e aici. Dar cel mai mult imi vor lipsi prietenii... Momentan nu am pe nimeni aici cu care sa socializez,dar sa speram ca ma voi integra usor. Ei bine,am ajuns in fata liceului. Era o cladire mare,vopsita cu alb si parea foarte impunatoare. In curte deja se vedea "turma" de elevi,iar in mijlocul curtii iese in evidenta o scena mare,deasupra careia era atarnata o pancarda cu titlul "Bun venit!". Era 9:50,festivitatea incepea la fix,deci aveam timp sa ma fac comoda. Pasesc cu grija,incredere si in acelasi timp cu o urma de teama,nu stiam ce era de fapt acest loc,gasesc un scaun liber si ma asez pe el,fara sa dau importanta celor din jur.

In bratele iubiriiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum