Ghearele lungi străpungeau gîtul micuței Dorly, o fetiță de vreo 6 anișori , sîngele începu să picure peste tricoul alb , curat , fetița scînci , era doar o simpla mîngîiere de la un spirit al unei femei care o îngrijea cu sfințenie , îi piaptăna buclele castanii , și îi făcea codițe lungi , îi aducea în fiecare zi cîte o gustare gustoasă , obținută din furturi minuscule și crime în serie , femeia care era cu ea in fiecare minut din viața ei, care chiar dacă n-o puteai vedea , era acolo , mereu era acolo... acestei persoane i se adresa mereu cu ,, Mama " chiar dacă era departe de a fi o ființă umană și cinstită , o ființa care nu e lhnită de sînge , care nu se hrănește cu disperarea oamenilor .
Fetiță s-a dus în odăița ei sărăcăcioasă , urîtă , care avea doar un pat vechi în care mișună mii de gîndaci, și care ar fi dezgustat orice fetiță de vîrsta ei și ar fi făcut-o să alerge înspăimîntată unde vede cu ochiul , ei îi place , da, de fapt îi place foarte mult , nici nu ar fi putut visa la mai bine decît are , și totuși , și-ar fi dorit o păpușică , una singură pe care s-o numească Barbie¹ și cu care sa se joace tot timpul înainte de culcare , dar n-ar fi putut obține una .
Și-a luat eșarfă colorată, o bluză roză , un mp3 player vechi si uzat si a pornit spre singura ei prietenă Molly , o fetiță ce nu putea merge și era obligată să stea în scaun cu rotile pentru tot restul vieții ei , cu parul roșu ca sîngele și doi ochi verzi mari precum smaraldul , ce erau mereu ațintiți spre prietena ei , nu înțelegea niciodată . De ce Dorly nu se ducea sa se joace cu ceilalți copii din cartier ? De ce se excludea și ea din cercul de copii , doar pentru a fi cu ea ? Răspunsul primit era mereu : " Pentru ca ești cea mai buna prietenă a mea , și țin la tine . " Asta o făcea mereu să lăcrimeze pe tricoul lui Dorly , căci ele se întîlniseră abea ieri , și deja Dorly risca totul pentru ea . Azi s-a hotărît să o invite la cină .
Dorly nimeri la o vilă uriașă , cum nu mai văzuse niciodată, colorată foarte frumos in maro si alb , cu geamuri fumurii si o imensă mansardă. A verificat iarăși bilețelul , da era adresa corecta : Strada Sf . Petru , nr 129 , a . Pași cu încredere spre intrare și apăsă cu putere pe butonul roșu de lîngă ușă , ușa se deschide cu un țîrîit prelung .
- Tu trebuie sa fi Dorly , nu-i așa ? întreabă o femeie înaltă cu o voce drăguță . Ai venit singură , micuțo ? Intră ești așteptată .
-Dumneavoastră sunteți mama lui Molly ? întreabă fetița cu curiozitate .
Un surîs veni pe neașteptate .
-Nu , Nu , eu sunt menajera , scumpo . Te rog fa cunoștință cu părinții lui Molly , o pauză scurtă întrerupe conversația , D-nul James , încîntat , răspunse domnul , și D-na Teressa , încîntată , răspunse la rîndul ei doamna .
-Mami e afara ? continua doamna Teressa conversația , spune-i sa între , te rog , Olga.
- Mă tem ca nu , fetița a venit singura , răspunde slujnicuța.
-Nu mami a intrat deja , e chiar aici lînga noi ...
Un surîs perlung și tăcut răsună în camera uriașă , se mai auziră doar murmure de ,, Da , sigur că da , da ....".
______________________________________________________
Barbie¹ = marca de păpușă certificată Mattel . O papusă blondă inaltă și slabută.
______________________________________________________
Adăugările autorului : Sper că v-a plăcut povestea, și dacă tot citiți , vă rog lăsați niște păreri mai jos ca să știu dacă v-a plăcut sau nu , durează 5 minute , mulțumesc .
