Lasand rutina la o parte
Privim speriati la realitate
Oameni morti, umbland pe strada
Scapati din iad, privire oarba
Implorand, plangand cu sange
"Doctore, sufletu-mi stinge!"
Parinti ramasi fara de prunci
Spre cer acum inalta rugi
Blestemand aceasta viata
Fara bucata de speranta.
Suflete dospite de in infern
Alearga spre intaia usa
Dar in zadar de foc se tem
In urma lor e doar cenusa.
Diavolul ne cheama la al sau spectacol
Nu pune-n cale vreun obstacol
Insa copile, ia aminte
Pretul vietii e fierbinte..
Acum, pe-acea strada pustie
Rasuna surd acel ecou,
Ecoul mortii ce asterne
Libertatea-ntr-un cavou.
N-am folositet metafore in poezie
Asta-i a noastra Romanie..
