Capitolul 17

21 3 0
                                    

- Cine esti? Ce vrei?-incep sa tip si sa ma zbat dar in zadar-
- Sunt Austin si te vreau pe tine!-spune soptindu-mi la ureche-
- Sti ce vrei? Iti spun eu un pumn in fata aia de copil facut pentru alocatie. -spun ranjiind si vad cum se încordează si imi da o palmă -
Capul mi se întoarce spre dreapta si imi simt capul cum imi bubuie,dar nu ma dau bătută. Am trecut si prin mai rele.
- Curvă care esti!-spune nervos-
- Curva e mata,ca doar  te-a făcut pe tine!-spun si mai nervoasă-
Atat mi-a fost ca mi-a mai dat inca una in acelaşi loc,spargandu-mi buza de jos.
Imi intorc capul spre el si incep sa rad cu pofta.
- Crezi ca două palme ma dau pe mine gata? Asta s-o crezi peste 100 de ani! Am trecut si prin mai rele. O palma de la un psihopat e nimic pe lângă altele-spun si vad cum rânjeşte si el-

- Dar cine a zis ca asta se va întâmpla?-spune el si imi prinde ambele maini cu o singură mana de-a lui iar cu cealaltă o plimbă pe coapsa mea iar eu ma uit la el scârbită in timp ce celălalt baiat se uita la noi râzând -
- Da-mi drumul!!!-tip eu si ma zbat dar degeaba el isi muta capul in scobitura gatului meu si începe sa depună saruturi umede in timp ce ma zbat si tip -

**PERSPECTIVA Harry **
Mai mai stat putin pe bancă si apoi ne-am dus toti la ora de chimie pe care o avem cu Kira.
Mergem pe holurile goale ale scolii iar după colţ cum te duci spre dulapul Kirei se aud ţipete si scancete. Daca aia e Kira,Austin nu mai scapa cu viaţa.
Si ceilalţi au auzit tipetele si incepem sa alergam pe holuri.
Dau coltul,si o vad pe Kira cu lacrimi pe faţă,si jegul ala peste ea sărutându-i pielea. Mârâi nervos si ma reped spre el si il iau de pe Kira,in timp ce Christa o ajută si se mută mai departe puţin ghemuindu-se la pieptul Christei,iar Jai cu Justin se bat cu ala care era cu Austin seara trecută si acum.
- Nenorocitule! Eram sigur ca asta vei face!! Te-am auzit aseară!-spun in timp ce ii dau încontinuu pumni si picioare unde nimeresc,el ne apucând sa dea- Daca te mai apropii in viata asta a ta de cacat de ea,te omor cu mana mea! Si stii ca sunt in stare!-tip si il vad pe jos,dar continui sa ii dau picioare-

**PERSPECTIVA KIRA**

Il vad pe Harry rosu de furie cum il loveşte pe ăla.
- Harry oprestete!-tip la el dar nu ma aude-
Ma ridic in picioare imi sterg lacrimile de la ochi si ma îndrept spre ei
Cand ajung lângă el incep sa il trag de maini dar degeaba nu se opreşte
- Harry il omori!-tip mai tare si se pare ca au iesit si ceilalţi din clase-
Se opreşte ca dintr-o transa si se întoarce cu fata spre mine

**PERSPECTIVA HARRY**
O aud cum ţipă la mine si ma opresc instantaneu si ma întorc cu fata la ea.
Se aruncă in braţele mele iar eu o prind si o strâng tare.
- Imi pare rau! Imi pare rau ca nu am fost aici mai devreme!-ii soptesc la ureche-
- Nu e vina ta!-spune ea si eu ii ridic capul-
Ii vad fata vineţie pe o parte si ma încordez
- Te-a lovit?-intreb nervos -
- Nu mai contează!-spune ea si ma ia din nou in braţe cateva lacrimi prelingandu-se pe tricoul meu-
Imi ridic puţin privirea si vad ca toată şcoala s-a strâns aici.
Ma despart usor de ea cand il vad pe director îndreptându-se nervos spre noi.
- In biroul meu! Toti! Acum!-tuna el-
Nu am mai zis nimic si toti 6 am pornit pe urmele directorului iar niste baieti îl ajutau pe Austin sa se ridice de jos.
Am intrat in biroul directorului si ne-am asezat pe scaune.
- Ce au însemnat toate alea??-ţipă directorul la noi-
- Domnule,nu e vina lor! E a mea!-spun eu iar ei se uită miraţi la noi-
- Nu e adevărat! E vina mea! Eu m-am batut cu el!-spune Harry-
- Ba nu e adevărat!- spun eu-
- De ajuns! Toti aveţi detenţie toata săptămâna!-spune directorul - Acum la ore!-spune iar noi plecăm -
Iesim din biroul lui si spun
- De ce aţi facut asta?-spun nervoasă- Eu trebuia sa fac detenţie nu voi. Din cauza mea s-a întâmplat asta!-spun punandu-mi mainile pe fata-
- Nu e vina ta!-spune Harry si imi ia mainile de pe faţă-
- Ba da!- spun lasand capul in jos- - Hei,unde e fata aia care se lua de toti si era tupeista si nu se dadea niciodată bătută? Fata aia care nu plangea nici daca dădeai cu trenul peste ea!-spun chicotind usor-
Are dreptate! Trebuie sa fiu tare!
- Ai dreptate! Nu am mai plans de 2 ani nu o sa ma las acum din cauza unui nenorocit!-spun iar el imi zambeste mândru-
- Asa te vreau! Acum hai la oră!-spune si ne îndreptăm toti spre ora de chimie. Ce a mai ramas din ea.......-

Gata si acest capitol!!! L-am postat mai devreme pentru ca am avut ceva timp liber si am zis sa postez. Vaa puuup

DarknessUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum