Capitolul 2: O noua viata

31 3 0
                                    


America


Am stat ultimele 4 zile in camera, Kate era speriata si mereu ma intreba :

-Esti bine? Ai ceva? 

De fiecare data ma uitam la fata ei, avea ochii inlacrimati si de fiecare data schitam cate un zambet si spuneam:

-Voi termina asta!

Mai aveam cateva ora pana ajungeam in America, ma pregatisem cu toate bagajele. Cand se aude un strigat. Ma uit la Kate, iau pistolul si se pune in fata usii.

-Da-te din fata usii! Tu nu ai auzit tipetele?

-Ba da, daca pleci tu, vin si eu.

Kate isi ia repede pistolul, iesim din camera pe hol. Vad o femeie si incep sa alerg la ea. Statea in genuchi si plangea ca o fetita. Ma apropii mai mult, isi ridica capul si sare pe mine. Incearca sa ma muste, dar Kate trage rapid si fatal.

-Cred ca trebuie sa imi multumesti.

M-am dus in camera celor doua fete le-am luat si am mers in cabia capitanului. Era sange peste tot. O ciudatenie manca din zombie ca atunci cand merg eu la KFC. Trag si ma duc la carma. 

-Cum pula mea se foloseste asta?

- Invarte si tu din ea.

-Mersi! Imi esti de ajutor.

Auzeam sunete de peste tot. Capitanul avea niste arme in caz de orice. Le-am luat si am impartit intre noi. Uitandu-ma la carma si intrebandu-ma cum se foloseste aud cum se sparge un geam. Erau multe creaturi urate. Nu era singurul geam spart, erau peste tot, nu aveai pe unde sa mai fugi. Am scos armele si am inceput sa tragem. Stiam ca nu va mai fii mult timp pana vor intra si trageam toti in continuare. Incercam sa baricadez cu orice usa. Baricada a rezistat doar 5 minute, dar pentru mine au fost 10 secunde, trageam in ei, nu stiu de unde apareau atatia. Intr-un final au spart baricadele, nu mai aveam gloante. Am stiut ca acesta este sfarsitul. Dintr-o data se aud niste sunete in are si niste bubuituri. Erau 5 elicoptere care ii curatau pe toti. Nu au lasat nici 1 in viata. Intr-un elicopter era si John care ne salutase.

-Cred ca am venit la momentul potrivit.

-POTRIVIT?? Era sa mor, spun eu.

-Vad ca ati vorbit si cu Maggie si Betty, doua surori cu o minte excelenta.

Ne urcam in elicopter. Ma uit din aer la vapor, era totul in flacari intr-un ocean.Ajuns in America ma ingrozesc, toate cladirile erau distruse, masinile la fel. Nu credeam ca virusul a ajuns asa de repede.Ajung intr-un desert. Erau multe cladiri de 3 etaje si niste barbati care ne asteptau,  incercau sa spuna in romaneste:

-Bine ati venit! Salut!

-Floran, Kate, Maggie si Betty, el este Fred. Veti invata sa va folositi inteligenta si toate tacticile voastre impotriva Apocalipsei. Voi veti termina tot.

Intram in cea mai mare cladire, din cele care erau. Erau numai pusti imbracati in haine de armata. Care faceau aceleasi miscari sincron.

-Veti invata si voi sa faceti la fel ca ei, spuse Fred.

Ma uit cu o fata ciudata la el si continui sa il urmaresc. Ajungem intr-o camera cu patru paturi:

-Aici veti sta toti patru, ne vedem maine la ora 5.

-Cum pula mea ma trezesc eu la 5, intreb nedumerit dupa ce Fred pleaca.

-Mai bine ne culcam, suntem obositi, trebuie sa ne trezim devreme, spuse Betty.

Dormeam ca un bebelus, dintr-o data se aude o usa trandindu-se si o voce groasa:

-Treziti-va nenorocitilor sau spalati toaletele, abea astept sa fie curatate.

Ma ridic repede din pat, avem cu totii un pachet in fata patului, il deschid, inauntru era costumul albastru, ca de instalator. Ne imbracam si iesim din camera. Era o linie mare de vreo 300 de persoane. Fred vine la noi si ne pozitioneaza in linie, apoi ne spune :

- Primele zece echipe mergeti pe teren. Astazi avem de facut noile echipe. Prima echipa, KKT, formata din Betty,Floran,Kate si Maggie mergeti in camera cu arme.

Dupa 10 minute ce Fred ii imparte pe toti vine la noi si ne spune ca trebuie sa invatam sa tragem. Fred imi da un AK-47 si imi spune ca este foarte usor de manuit, daca te inveti repede. Dupa 10 zile de antrenament cu arma si cu pistolul cu toti am trecut testul. 

-Felicitari KKT, zilele acestea veti merge si pe teren. Dar mai intai aveti de facut un proiect. Trebuie sa va puneti mintile voastre inteligente. Trebuie sa construiti orice arma care poate sa omoare rapid Walkeri.

Adun echipa intr-o camera unde erau foarte multe calculatoare si echipament nou. Nu stiai la ce sa te uiti si ce sa folosesti mai intai. Betty se gandeste pentru inceput la o simpla mina care atunci cand este calcata explodeaza instant. Facem aproape 300 de mine pe care le punem pe teren. Fred vine la noi din cazarma si ne spune:

- Pentru inceput este bine, doresc sa aveti idei mai bune si mai eficiente pe viitor. Trebuie sa rezistam orice ar fii. Va astept la ora 22 fix pe zid, atunci ei ies sa caute mancare si trebuie sa vedem cat de bun este proiectul vostru.

Ii spun lui Kate sa ramana sa termine cu minele si voi reveni la 22. Ma duc inapoi in laborator si scot o foaie A2. Primul meu gand este intr-un scut care protejeaza toate cladirile. Ma apuc de niste schite, incep sa rup creioane de nervi, multe calcule, prea mult de gandit pentru varsta mea chiar daca am atata tehnologie este greu si pentru mine. Ceasul era 21 stateam in fata unui calculator si ma intrebam cum pula calului in varful dealului poti construi asa ceva. In timp ce gandeam o mana frageda imi atinge umarul. Stiam ca este Kate.

- Nu vezi ca am treaba? 

-Shhh, nu fa galagie, spuse Betty.

-Ce vrei Betty?

-Nu fa galagie!

Ceasul era 22:10, Betty isi da tricoul jos, apoi il da si pe al meu. Se dezbraca si spune ca totul se va intampla repede. Se aude un tipat. 

- Imbraca-te repede si hai afara, tu nu auzi tipetele?

-O sa ma auzi doar pe mine.






The Walkers: A New BeginningUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum