Sclava

Capitolul-9

Stau...pur si simplu stau.
Nu stiu unde ma aflu.

Undeva unde totul predomina albul.
Mda...

-Offf...

Ma plimb pe aici,pe colo.

Dintr-o data vad o silueta...

-Heiii!!!Si incep sa fug...dar...acea silueta dispare.

Serios?!

Ma pun jos si incep sa plang,ciudat...inaintea nu puteam plange...dar acum?Ceva e ciudat!

Simt o mana cum imi sterge lacrimile...acea atingere care ma facea deseori sa tremur sub ea...care imi dadea fiori.

Ridic privirea si era el!

M-am ridicat si m-am napustit asupra lui stangandu-l tare in brate.

-Nu mai plange!si ma pupat pe frunte.

Dupa ce m-am linistit a inceput:

-Deci!
-Fara deci!
-Offf...copilaroasa mea,si ma ia in brate.
-Cum am ajuns aici?
-Complicat...
-Ok...aaa...am asa multe sa iti spun.
-Nu e nevoie!
-Cum adica?Intreb eu nedumerita.
-Pai...eu mereu am vegheat asupra ta,eram mereu in spatele tau...

Auzind acestea cuvintele parca nu mai ieseau pe gura...amutisem.

-Tu?
-Dap...chiar eu...
-Si,ai vazut si chestia cu rapirea mea,cum m-am jucat dea bucataria cu Zack?
-Teo,el e fratele meu!

Simt cum inima parca imi este strapunsa de o sageata...una ascutita...si ruginita...

-Adica...
-Adica...stiam ca nu am frane la motor,iar el mi-a spus sa stau parcat acasa,dar eu nu l-am ascultat.

∆IN TRECUT∆

-Hei bro,unde pleci?
-Pfff...vreau sa ma relaxez un pic...
-Unde?La bordel?
-Taci ma!
-Aaa...nu lua motorul,stii prea bine ca nu are frane,mai bine stai parcat acasa!Lasa curvele!
-Mosulicule!
-Bro,o sa iasa grav!
-Pa!

∆IN PREZENT∆

-Adica...tu...ai riscat...
-Da...
-Pentru niste curve?
-Stiu...am fost prost...
-Era necesar sa ma rapeasca?
-Da...
-Daca o sa ne indragostim unul de altul?
-Hmm....abia astept momentul ala!
-Poftim?
-Nu pofti ca ti se apleca,imi spune el razand un pic fortat.
-Vorbesc serios!
-Crezi ca imi v-a parea rau daca ve-ti avea un destin impreuna?
-Pai...
-Pai,ce,Teodora?
-...
-Am incredere in el!
-Dar...imi va fi greu sa il iubesc!
-Nu cred!
-...

Ma pupat pe frunte si a disparut,dar in schimb,aveam un bilet in mana.

Scria asa:

"

Draga mea,Teodora!Vreau sa iti spun ca voi fi mereu in spatele tau,voi avea grija de toate,parintii tai stiu de rapirea ta si despre conversatia intre mine si fratele meu despre frane,stiu ca ne vei urî pentru asta,ca sa ajungi inapoi pe pamant fugi pana nu vei mai simti norul sub picioare.
Ai grija de tine,te voi iubi pentru totdeauna."

Lacrimile si-au facut aparitia pe chipul meu blajin.

Am lasat scrisoarea jos si am inceput sa fug...dintr-o data simt ca zbor,apoi o lovitura in piept...una foarte puternica!