Salutare!Ma numesc Kaity si sunt mutata recent in Orasul Bowton.Am 20 de ani si sunt foarte prietenoasa.Culoarea ochilor mei sunt verzi,parul este brunet si cret.Orasul in care am locuit era foarte plin de viata si mereu iti gaseai cate ceva de facut. Insa orasul cel nou este destul de linistit,plin de oameni muncitori si aranjat la locul lui.Nu se intampla prea multe minuni pe aici .Insa incerc sa ma acomodez cat mai repede,deoarece cat de curand va fi un fel de treditie pe aici,din cate am auzit,numita "Dragoste pentru totdeauna" si mi-as fi dorit foarte mult sa particip.De aceea ar trebui sa cunosc cat mai multa lume.
Si voi incepe prin a merge in centrul orasului.Bowton nu este un oras mare,asa sper ca il voi invata cat de cat bine,la fel si oamenii ce locuiesc in acesta.
....dupa 2 saptamani....
Intr-un sfarsit am reusit sa cunosc mai pe toata lumea.Mai putin oamenii trecuti de varsta a treea.Mi-am facut chiar si o prietena "foarte buna"ea avand numele Denise,aceasta cunoscand foarte bine orasul,am pornit spre dealurile cele mai departate ,pentru a-mi arata toate frumusetile ce inconjoara micul oras.Ce-a mai interesanta pe care am vizitat-o a fost "Dealul Iubirii".Istoria acestuia mai pe scurt fiind,ca acum cincizeci de ani,in acel loc a avut loc o lupta pentru o prea frumoasa printesa.Batalia avand loc intre doi frati gemeni,iubind aceeasi persoana.M-i sa parut foarte romantic gestul"intru-un fel" si mi-ar fi placut ca si mie sa mi se intample ceva in genul.Desii,dabea asteptam aceea traditie tinuta in Bowton.Speram ca imi voi gasi "dragoste",este putin cam mult spus dragostea,dar totusi voiam sa gasesc pe cineva care sa-mi fie alaturi mereu.
....o zi pana la inceperea traditiei mult asteptate....
Eram foarte entuziasmata,deoarece ziua care urma,avea sa fie "probabil" una foarte speciala.Ziua intreaga am fost plecata cu Denise pentru a ne pregati de eveniment.Seara mi-am pregatit lucrurile pentru ziua urmatoate ,iar apoi m-am pus la somn.Gandindu-ma la ziua de maine.
In dimineata aceea,aveam atatea emotii,incat nu-mi puteam stapanii picioarele.Plimbandu-ma dintr-un colt ,in celalalt al casei,asteptand momentul inceperii "spectacolului".Denise veni imediat la mine pentru a ma luat de acasa si a merge impreuna la spectacol.Ma simnteam putin stanjenita,deoarece nu mai participasem la un asemenea spectacol.Ajunsa acolo,am incercat ca sa ma integrez cat de cat.Prima persoana pe care am bagat-o in seama a fost un tip pe nume Alvaro.Era un tip simpatic,la locul lui.La prima vedere era un baiat prietenos si dornic de o relatie serioasa.A fost singurul cu care am discutat in aceea zi.De aceea am tinut legatura pe parcursul zilei.A doua zi de la spectacol,am avut prima intalnire cu Alvaro.Mi-a placut enorm de mult comportamentul sau,felul cum gandeste.Avea un metru saizeci si opt,par scurt,brunet si putin undulat,ochii sai erau de culoare caprui inchis iar talentul sau pe care il obervasem era cantatul.
....va continua oare relatia lor?pe care cu siguranta si-o doreau ambii?....
PIERDEREA DRAGOSTEI
"Din cate stiu a-ti asteptat cu totii continuare primei parti din "Iubire imaginara".
De aceea nu am sa mai palavragesc mult,Pentru a nu va tine prea mult in suspans.
Sper ca o sa va placa in continuare poveste mea.Citire placuta:*"
Placandu-mi foarte mult de Alvaro,am format un cuplu frumos,dorindu-ne,in mod special eu,o relatie de lunga durata si foarte serioasa.
Iesirile noastre au fost tot mai dese.Mergeam in tot felul de locuri frumoase impreuna.Excursii,plimbari de seara,cumparaturi,
chiar si in vizita rudelor noastre.
Multe lucruri facute de noi,rezultau la o relatie frumoasa si serioasa.
Avand multe asteptari unul,de la celalalt,am dorit a deschide o conversatie intre noi doi,pentru a-mi stapani gandul.
-Deci,Alvaro,pot fi sigura ca tu ma iubesti cu adevarat?
-Normal scumpete.Si as dori sa ma crezi,ca pe nimeni nu am iubit asa de mult,intru-un timp asa scurt.
Esti foarte speciala pentru mine si as face orice,numai sa nu te pierd.Am avut multe pierderi in viata,
iar acum vreau sa fie altfel.Probabil ca par prea exagerat...dar asta simnt pentru tine si asta imi doresc.Si stiu,simnt asta,tu esti
persoana potrivita pentru mine,in viata mea de acum incolo.
-Iti multumesc enorm de mult pentru raspunsul pe care mi l-ai dat.Insa as vrea sa spun si eu ceva.Am sa par ironica,dar nu-i asa,
sentimentul este reciproc.Intotdeauna,mi-am dorit sa am pe cineva care sa ma inteleaga si sa ma respecte,sa ma aprecieze asa
cum sunt!
Privindu-ne ochi in ochi,ne'a scapat un lung sarut,spunandu-ne unul altuia "Te Iubesc".
Dupa acel sarut,m-am simntit ca in al noua-lea cer.Simnteam ca-l iubesc cu adevarat.
Ne-am imbratisat aproximtiv un minut si am pornit
spre centrul orasului,pentru a ne distra.In centrul orasului,ne-am plimbat sub cerul instelat,am vizitat fel si fel de
magazine.Am fost chiar si la restaurantul Reymend.Am mancat o pizza si o prejitura,ca desert,iar apoi am pornit spre casa.
Ajunsi la usa casei mele,ne-am orpit un moment,ne-am privit profund unul pe celalalt,de parca ar urma o mare despartire.
Am simntit nevoia,al strange in brete si ai sopti usor,ca-l iubesc.Parea putin framantat de ganduri si nu stia ce sa faca.
Sa-mi spuna ceva,sau sa ma priveasca in continuare si sa taca.
-S-a intamplat ceva?Vrei sa-mi spui ceva anume?L-am intrebat foarte curioasa.
-Nu.Desii,ar cam trebui sa-ti spui.Nu vreau sa afecteze relatie noastra.Spunan-do pe un glas ragusit.
-Ce s-a intamplat?!
-Cat de curand,trebuie sa plec cu tatal meu.In Oceanul Indian pentru observatiile sale despre vietuitoarele marine.
-Pai si nu va avea ce sa afecteze relatiei noastre.Te vei intoarce nu ?Cat timp vei fi plecat?
-Off..da,am sa ma intorc cat de repede voi putea,pentru tine.Cat timp stau?Din cate stiu,ceva mai mult.Jumatate de an.
-Poftim?!Cum vom tine legatura?Cum voi stii ca esti bine?Nu poti pleca atata timp!
-Am sa-ti trimit vederi oricand am ocazia!Iti promit.Nu am sa te uit!Si ma voi intoarce doar pentru tine!
Eram foarte socata de acest lucru.Incat nu m-am putut abtine si am izbucnit in plans.Eram distrusa,mult spus distrusa,
dar pe aproape.Era iubirea vieti mele,nu-l puteam pierde.
-Cat de curand ai sa pleci?
-In aproximativ 6 zile.
-Cum ?!Nu poti pleca asa repedee!!Eram foarte tulburata de raspuns.Nu puteam sa-l las sa plece!
-Calmeaza-te,te rog,am sa ma intorc!Iti promit!
Deja ajunsesem la maxim.Alvaro incerca sa ma linisteasca,spunandu-mi ca se va gandi mereu la mine si ca se va
intoarce numai pentru mine,pentru noi.Isa eu,eram mult prea ametita pentru a-l asculta,asa ca l-am impins din bretele mele
si am fugit spre usa casei.El venind pentru a nu ma lasa sa intru in casa si a discuta.Eu am ripostat si am fugit in casa.
Lasandu-l afara.Nu prea tarziu,ploaia a inceput.Uitandu-ma pe geam,l-am vazut stand in fata usii,incercand sa ma sune,
sa ma contacteze cumva,pentru a iesi afara si a vorbi.Nu stiam ce sa fac,dar intru-un final am hotarat ca e mai bine
e sa raman in casa si sa vorbim ziua urmatoare.Ploia puternica,la udat din cap pana-n picioare.
Vazand ca nu am de gand sa-i raspund,sa retras spre casa sa.Suparat si fara pic de viata.Nu fusese tocmai frumos din partea mea
,dar nu aveam puterea de a iesi afara,sal privesc in ochi,stiind ca nu am sal mai vad multa vreme.
....oare Kaity va merge ziua urmatoare la Alvaro pentru a vorbi de incidentul din noaptea trecuta?....
....relatia lor va continua dupa prostia facuta de Kaity?....
