- Bună ziua...
- Bună ziua! Ce doriţi?
- Aveţi piese?
- Avem. Suntem magazin de piese.
- Piese auto?
- Auto. Ce auto aveţi?
- Automobil. Maşină.
- Ce maşină?
- Una mica, tricoloră.
- Ce marcă?
- Are vreo importanţă?
- Cum să n-aibă?
- Pentru mine n-are. Dumneavoastră ce maşină aveţi?
- Eu n-am.
- Vedeţi? Maşină să fie. Dacă merge, e bună. N-am eu dreptate?
- Mă rog, şi merge?
- Nu merge că trebuie să îi schimb o piesă.
- Perfect. Ce piesă?
- Cea defectă. N-are rost să schimb una bună.
- Cum se numeşte piesa?
- Nu ştiu.
- Cum arată?
- Nu ştiu.
- Dar ce ştiţi?
- Ştiu ca e arsă.
- Arsă? Aha, bobina!
- Nu bobina. De fapt ars, nu arsă.
- Ars? Electromotorul.
- Nu domnule. E ceva cu be sau bu.
- Bucşă.
- Nu.
- Bulon.
- Nu.
- Buton.
- Nu.
- Atunci bună ziua, că nu ştiu.
- Ah! Nu ştii! Spune mai bine că nu vrei să mă serveşti! Lasă că te reclam eu la şeful tău, depun plângere la OPC.
- Stai omule, ce te-a apucat? Ce-ai sărit aşa? Ţi s-a ars o bujie?
- Bujie! Asta e! Vino să te sărut, prietene! Asta cred că s-a ars.
- Să vă dau şi una de rezervă, că, cine ştie, poate vi se arde iar.
