Prizonier In Amintiri

Capitolul 1

Soarele apăruse și luase locul norilor de cenusă, vremea era toridă, cum este mereu la începerea acestui anotimp, vara. Dar pentru prima oară, pot să spun sincer că urăsc vara... .E un anotimp atât de cald si de fercit...încât mă face să îl urăsc, dar defapt, eu urăsc tot ce e opusul sufletului meu acum.
Privirea mi se îndreaptă spre soare, stând pe marginea balconului, sprijinit în coate pe balustradă, absorbind câte un fum din țigara pe care o țin în mâna stângă, cu o lacrimă amară ca un medicament, prelingându-mi-se pe obraz.
În gând îmi apare EA...Soarele îmi aduce aminte de acea fată, care era atât de luminoasă ca el și la fel de dulce ca mierea, dar EA nu a fost doar atât. A fost tot ceea ce eu aveam nevoie.
Ea a fost raza mea intr-o zi ploioasa. Ea ar fi fost in stare sa îmi lumineze si cea mai neagra zi. Ea prin pronuntarea a doua cuvinte mă putea face sa mă inalt la cer de fericire.
Ea era opusu a orice ce era urat sau trist.Ea era diferita de restul.Ea nu se uita la mine ca la un bărbat frumos ci se uita la inima din mine.
Ziua aceea .... in care ea a apărut pe strada mea a fost ziua in care inima mea a bătut pentru prima oara in cei 24 de ani pe care ii posed.
Ziua în care o cunoscusem a fost și va fi cea mai frumoasă din viața mea amară pe care o avusesem înainte. Ea avea ceva special, ceva aparte. Părul ei ca nisipul, strălucea în lumina scânteiei de pe cer, ochii ei, ca oceanul, în timpul furtunii, în care îi reziști, ori ești pierdut pe vecie în acele ape învolburate, încercând sa ieși la suprafață, dar la final...înecându-le. Buzele sale pline și rozalii ca petalele celui mai rar trandafir, pregătite să te captureze într-un dans seducător. Timiditatea ei, chipul și caracterul atât de angelic te făceau să te îndrăgostești imediat de ea. Parfumul pielii ei atât de dulce, mirosind a vanilie, încă din prima secundă în care mi-a invadat simțurile, am știut că o voi iubii și că vreau să mă trezesc mereu în acest parfum. Și dacă nu se întâmpa asta, știam, că o viață fără îngerul meu în ea, este o pierdere de timp.
Stau si ma uit la prezent si realizez ca nu a mai rămas nimic din fericire decât amintirea ei care ma face sa strig de durere.
Acea clipa in care am vazut-o. Îmi amintesc aceea intalnire pana la cel mai mic detaliu.Tin minte si acuma ca era îmbrăcată intr-o rochie rosie cu buline albe.Avea parul prins intr-o coada de cal , prins cu un elastic maro , iar in picioare avea niste balerini albi.
Era ultima zi din anul de facultatea. Tot orasul se grabea. Fiecare spre facultatea de unde apartinea sau spre locul de munca.
Eu eram pe motocicleta , purtând geaca mea neagra de piele,mergeam cu viteza dar nu pentru ca m-as fi grăbit. Ci doar din simplul fapt ca adrenalina îmi curge prin vene.

Dar deodată o buburuza imbracta in rosu cu alb îmi taie elanul detreminandu-ma sa incetinesc brusc.Un sunet de scartit se aude.Dar reusesc sa opresc motorul exact la limita.Mai aveam un centimentru si i-as fi atins pielea alba ca spuma laptelui proaspăt rasa.
- O Doamne! spune ea si isi duce mana la inima.
- Buburuza esti bine?
- Da, cred ca da.Dar picioarele ii tremurau...
- Ce ai zice sa te duc la fucultatate si astfel mă pot revansa pentru asta.
- Eu sa mă urc pe chestia aia?si gesticuleaza spre motor.
- Amm...da.Dar vei întârzia.
Se uita la ceasul de mana stanga si pufneste nervosa. Isi trece o mana prin parul balai si usor ondulat gandindu-se la ce sa faca...
- Voi merge încet.
- Pe cuvânt de cercetas? intreaba ea ridicând dintr-o spranceana.
- Nu am fost cercetas.
- Off..bine.
Se urca in spate si ii asez casca mea pe parul ei . Ii prind mainile si i le infasor in jurul taleiei mele.Ma strânge. Probabil ca îmi simte si ea abdomenul si iei aseaza capu pe spatele meu.La atingerea ei tot corpul mi se incordeaza dar ma relaxez in acelasi timp. Fiori pe sira spinarii ma trec cand ii simt respiratia calda pe spatele meu.
E acel gen de respiratie care iti trezeste inima la viata si o face sa bata cu putere dar si iti incoarda fiecare muschi al corpului din dorinta de a o avea, de a o atinge, de a o simti sub pielea ta.Se tine strâns de mine dar se simte in toti porii ei ca are încredere ca va ajunge cu bine la destinatie.

Parchez motorul in fata facultatii. Coboara de pe moror cu grija, asezandu-si rochia mult prea larga pentru o calatorie cu motocicleta. Isi da casca jos, dezvaluind o mare de plete blonde, scuturandu-si capul pentru a le aseza.
Sângele îmi ingheata in mine când o suvita subitire de par ii ajunge pe fata. Ma ridic stângaci, îmi asez mana pe suvita obraznica si i-o duc dupa ureche.Obrajii ei albi capata o culoare rosie care îmi aminteste de un buchet de trandafiri.
Se uita la mine cu ochi mari si cu respiratia tăiată.
- Respira ,spun eu usor.
Respira zgomotos făcând cel mai dulce sunet pe care urechile mele l-au auzit,m-am delectat cu el.
Îmi intinde mana subtire ,alba si catifelata i-o prind in palma mea, iar cu un gest poate cam prea fortat încerc sa imit gentelmanii vazuti prin diferite filme la televizor.Îmi asez buzele pe pielea ei catifelata ii inspir mirosul de scortisoara si vanilie.O sarut usor,privind-o in ochi. O fixez cu privirea, zambind doar cu partea stanga ,accentuandu-mi gropita.
Ea se uita cu ochii sai albastri la mine, vizibil emotionata si cu obraji inbujorati ca o rosie, dar sa fiu al dracului daca asta nu e cea mai dulce rosie din viata mea.
- Aisha ,spune ea cu un glas ca de privighetoare.
Ii ascult vocea si o sorb cat de mult pot eu. O las sa îmi alunce spre inima ,ramanand acolo.Ce frumos nume, asemenea fetei pe care il poarta.
- Ethan.
- Pai Ethan eu va trebui sa plec.
Isi retrage mana din a mea . Ma priveste in ochi. In ochii ei arde o dorinta. De altfel si in ai mei .Se întoarce si pleacă. Se intoarce si pleaca.
- Pe curand,Aisha. Strig eu.
Se întoarce si o Doamne îmi arunca cel mai frumos zâmbet pe care ochii mei l-au localizat vreodata.
Am văzut multe fete frumoase de alungul timpului. Tata detinea un bar. Acolo veneau fete frumoase. Ma culcam cu majoritatea. Acum el nu mai detine barul fiindcă e al meu ,deci asta înseamnă ca ma culc încă cu multe fete frumoase. Toate zâmbesc. Toate o fac. Dar la ea e ceva diferit. E ceva in zâmbetul ei.Celalalte fete îmi zambeau pentru ca voiau sex si atât. Apoi ,zambeau ca am facut-o.Dar ea...ea zambeste ...ei bine nu stiu de ce. Dar nu o face in felul lor. Ea zambeste atât de sincer si pur. Încât te-ai putea indragosti doar de zâmbetul ei fără sa ii vezi restul corpului, doar sa ii auzi vocea.
O privesc cum se indeparteaza si îmi plimb ochii peste corpul ei. Nu e inalta dar tocurile o fac sa para. Are picioare frumoase si albe ca spuma laptelui la fel cu tot corpul ei sau cel putin asa cred.Curbura de la gat pana la fundul apetisant te face sa iti doresti sa ii atingi acel loc si sa o dezmierzi cu degetele.Gatul e acel gen de gat pe care l-ai putea saruta de jos pana la maxilar si apoi sa ii atingi buzele pline.
Marea de par blond te face sa iti doresti din toata inima sa iti incalcesti mana in el. Si sa ii dai capu pe spate când o saruti. Ochii...te fac sa iti doresti sa te privească de când soarele isi face loc pe cer pana când el răsare iar.
Ii mai arunc o ultima privire de la picioare pana la par si îmi pornesc motorul , astfel demarand in tromba ,deoarece trebuie sa ajung si eu la facultate.

Hei dragii mei ! Am inceput un short story impreuna cu Gligor27. Sper sa va placa si va asteptam parerile.