Capitolul 1

13 2 0
                                    

-Mama, uite mancarea.
Spun si asez mica farfurie pe masa subreda de lemn. Ajut persoana de langa mine sa se aseze pe scaun si ma asez si eu. Suflu in mancarea fierbinte pentru a o racii.
-Mama, ti-ai luat medicamentele?
Femeia da usor din cap.
Arunc lingura in mancare, nervoasa si ma duc dupa medicamente. Femeia tresare, speriata la reactia mea.
Cu pasi mici si rapizi ma indrept spre dulapul din camera alaturata. "Cat de inconstienta poate sa fie? Nu-si da seama la ce pericol se expune? Jur, uneori zici ca vorbesc cu un copil." Imi spun nervoasa cautand medicamentele. Gasesc niste cutii goale in schimb. In acel moment imi dau seama de ce nu si le-a luat....ma opresc cateva secunde pentru a cantarii situatia.
Arunc cutiile pe jos si cotrobai intr-un sertar. Gasesc niste bani pentru zile negre. Iau geaca, reteta si ies pe usa.
Cand ies din bloc observ stropii mari si reci cum se izbesc de asfalt. Imi indes banii intr-un buzunar al gecii si reteta in celalat buzunar.
Cu pasi grabiti ma indrept spre farmacia de peste drum. Pasesc inauntru unde ma invaluie o caldura placuta. La pult se alfa Miranda, "farmacista mea preferata" deoarece ma ajuta mereu cand n-am de unde platii medicamentele mamei.
-Buna Miranda! Ii spun cu un glas calm si ii daruiesc un zambet larg.
-Iat-o pe eroina mea. Ce mai faci? Mama ta cum mai este?
Aplec capul in jos iar zambetul meu larg dispare. Ii intind reteta si banii pe care-i am.
-Nu prea bine. Ii raspund
Dupa ce se uita pe reteta si la banii de pe pult, se incrunta si intra pe o usa din spatele pultului.
După 3 minute revine cu 4 cutii de medicamente.
-Uite. Astea valoreaza 100 de dolari. Iar tu ai doar 50 de dolari.
Ma incrunt si o lacrima se prelinge pe obraz. N-am cum sa le platesc. Si Miranda m-a ajutat de prea multe ori...
Imi sterg lacrima cu maneca gecii.
-Nu plange. Uite cum facem. Restul il platesc eu doar daca imi oferi o imbratisare mare si calduroasa, bine?
Escaladez pultul si ajung de partea cealalta. Ii ofer o imbratisare lunga. Dupa,farmacista imi pune medicamentele intr-o punga si ies prin usa din spate. Afara ploua si mai rau.
Traversez repede pe partea cealalta. Cand vreau sa intru in bloc imi dau seama ca nu am chei. "Minunat. Ai capul asta sa nu-ti ploua in gat. Ce proasta esti Lilly! Nu puteai sa-ti iei cheile?!" Imi spun nervoasa si ma pun pe cimentul rece. Astept sa vina un vecin sa-mi deschida usa blocului.
Dupa 30 de minute o zaresc pe domna Emilia care se indreapta spre bloc cu doua plase pline.
-Doamna Emilia! spun entuziasmata si ma ridic de pe ciment.
-Lilly, scumpete! Ce faci aici?
-Lasati-ma sa va ajut doamna! Mi-am uitat cheile sus.
-Vai multumesc, scumpete. Of of. Tinerii din ziua de astazi! Lasa ca-ti deschid eu! spune doamna in varsta.
Dupa ce i-am lasat domnei bagajele la usa dansei, am deschis usa apartamentului. Ma descalt, imi pun geaca in cuier si pun medicamentele in dulap.
Ma indrept spre bucatarie. Apas clanta si imi vad mama cu capul pe masa.

Nota cititorului: Eiii. Ce faceti? Eu ma apuc de noi carti.😂 Daca va place aratati-o! Nu ma supar :))))

ZBOR LIBERUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum