chapter 4.

11 1 0
                                    

Mă întorc spre cel din spatele meu. Il văd pe brunet venind spre mine.
"S-a intamplat ceva,domnule?" 

"Nu-mi spune  domnule.Sunt Calum.Esti bine?"

"Da,sunt bine.Mai doriti altceva?"l-am intrebat,deja exasperata.

"Nu.Am vrut sa ma asigur ca esti bine."isi baga mainile in buzunar si pleaca.

M-am plesnit peste frunte,luand-o din loc.Mi-am cautat hainele prin vestiar,iar apoi m-am schimbat.Doamne,ce bine in ghetele mele.Ma simt binecuvantata farapantofii aia nenorociti.

Am indesat rochia intr-o punga si am lasat-o acolo.  

M-am intors in sala de mese si am inceput sa iau comenzile. Acum eram doar eu intr-un restaurant intreg. 

Dupa vreo 4 ore,restaurantul a inceput sa fie mai gol. I-am multumit Domnului ca mi-a ascultat rugile si am luat ultimele comenzi.  Masa  12,18,24. Am lasat comenzile la bucatarie si m-am asezat pe un scaun,extenuata dupa toata munca depusa.

"Bravo,Thompson.  Chiar daca ai ramas fara ajutoare,nu te-ai dat batuta.Imi place asta.Continua tot asa si o sa vezi ce bine o sa-ti mearga."spune domnul Jhonson,iesind din restaurant.

Brenda trece grabita pe langa mine,dar se intoarce la fel de repede cum a si trecut.

"Am uitat. Ai o camera aici. Te duci la biroul de informatii si le ceri cheia,bine?"spune aceasta,zambind.

"Nu-mi permit o camera in hotelul asta!"spun revoltata si ma ridic de pe scaun pentru mai mult dramatism.

"Ei bine,Mark isi permite sa aibe grija de angajatii lui. Stai fara nici o grija. Noi ne ocupam de tot."imi zambeste si imi ureaza o noapte buna,iar apoi pleaca.

Okay,asta e un lucru la care nu m-am asteptat. Mai am doar jumatate de ora pana cand vine schimbul meu de ture.
Ma ridic de pe scaun, iau matura din bucatarie si dau cu matura prin restaurant.

"Mica pasare de noapte. Vrei sa te ajut?"

Imi intorc privirea speriata spre persoana din spatele meu.Oh,nu din nou.Sunt obosita,Doamne. Nu puteai s-o aduci pe Amber mai devreme?

"Nu,domnule Irwin. Ma descurc. Ar trebui sa mergeti la culcare. Este ora cinci fara un sfert."spun,verficand ceasul urias de pe perete.

"Imi pare rau,domnisoara Thompson,dar nu plec nicaieri. Imi place restaurantul si mancarea din el,asa ca o sa comand specialitatea micului dejun."spune,asezandu-se la masa din fata mea.

"Cum vreti.Comanda dumneavoastra va fi gata in 15 minute."chicotesc si ma indrept spre bucatarie ca sa las comanda,dar inauntru nu e nimeni.

Oh,Doamne Dumnezeule.Cum rezolv eu asta?

Ma uit pe program si vad ca Olga si-a terminat programul acum 10 minute,dar nimeni nu s-a mai ostenit sa vina in schimb.

Ei bine,trebuie s-o rezolv cumva.

Imi pun sortul si ma uit in meniu ca sa vad care este specialitatea micului dejun.

Clatite,oua ochiuri la abur,legume-iar aici se includ legume de care nici Duhul Sfant nu cred ca a auzit-,somon,si multe alte chestii.

Ma decid sa pregatesc niste clatite,fiind usor de preparat,avand in vedere ca exista un aparat pentru asa ceva.Asez cateva legume pe o farfurie,fac niste oua normale-nici de cele prajite si apoi puse la aburi n-am uizit-,pun niste somonsi bon appetit! Pun clatitele pe o alta farfurie si pun ambele farfurii pe o tava.
Ies din bucatarie cu un aer triumfator,dar fata mea cade cand vede restaurantul aproape plin. Ma indrept incet spre masa lui Irwin si o vad si pe Amber in drumul meu,dar ea e prea ocupata ca sa ma vada.Las tava pe masa si dau sa ma intorc,dar gura lui Irwin pare a fi deschisa non-stop.

"Ce-i cu sortul?"se uita confuz la mine,iar apoi il vad cascand.

"Uhm...Bucatarul ne-a cam lasat balta,asa ca m-am ocupat eu de micul tau dejun.Sper sa iti placa,cred."zambesc  si ma indepartez.

O iau pe acelasi drum,cel spre bucatarie,dar Alfred s-a gandit sa-si faca aparitia,mai mult adormit de cat treaz.

"Oh,Doamne.Ce bine ca esti aici. Ai o groaza de comenzi,deci eu zic sa te apuci sa gatesti,somnorila!"spun si il inghiontesc usor,acesta tresarind.

Imi dau sortul jos,imi iau geanta,iau si niste fructe,iar apoi ies pentru a treia si ultima oara pe ziua de azi din bucatarie.

Trec printre mese,dar cineva ma trege de mana si deja am impresia ca stiu cine este.

"Da,domnule Irwin?"spun,in timp ce ma intorc cu fata la el.

"Mancarea a fost nemaipomenita.Ar trebui sa gatesti mai des."imi zambeste si se uita adanc in ochii mei.

"Si de unde sti ca n-o fac?"ranjesc la el,fiind fericita ca jocul e in scopul meu.

"Pai,movulico,chiar n-am de unde sa stiu. Dar ar trebui sa faci asta mai des"zambeste larg,tinandu-si mainile impreunate la spate.

"Pai,ochi verzi,ar trebui sa-ti mai vezi de treaba ta,din cand in cand."spun,plecand de langa el.


Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Jun 30, 2017 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

//Fighting for you//Ashton Irwin Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum